Acest site foloseste cookies. Prin navigarea pe acest site va exprimati acordul pentru folosirea acestora. Vezi mai multe detalii. [x]

O farmacie cum toate ar trebuisa fie

6 mituri ”nemuritoare” despre sănătate... demontate

07-08-2018

Istoria a produs nenumărate mituri legate de sănătate, multe dintre ele disipându-se odată cu trecerea generaţiilor, cu evoluţia tehnologiei şi a cercetărilor ştiinţifice, dar şi cu înlesnirea accesului la informaţie. Altele, însă, continuă să persiste şi suscită şi astăzi nenumărate semne de întrebare privind veridicitatea lor.

6 mituri ”nemuritoare” despre sănătate... demontate


Iată cinci dintre cele mai frecvente mituri legate de sănătatea omului şi ce se ascunde de fapt în spatele lor:

1. ”Consumați doi litri de lichide pe zi”

Recomandarea specialiştilor în domeniul sănătăţii potrivit căreia este indicat să bem zilnic suficientă apă - ”opt pahare cu apă” sau ”doi litri de lichide” - este binecunoscută. Potrivit Centrelor de control şi prevenire a bolilor din Statele Unite (CDC), ”consumul unei cantităţi suficient de mari de apă este benefic pentru starea generală de sănătate”. Însă cât lichid este ”suficient”? Sunt de ajuns ”opt pahare cu apă”? Este important de reţinut că necesarul zilnic de apă potabilă este direct influenţat de activităţile fizice desfăşurate, de nivelul de transpiraţie, de temperatura mediului ambiant dar şi de alimentaţie.

CDC notează că nu există linii directoare specifice în acest sens, însă menţionează datele Academiei Naţionale de Ştiinţă din SUA conform cărora femeile necesită o cantitate zilnică totală de apă (din băuturi dar şi din alimente) de 2,7 litri, iar bărbaţii de 3,7 litri, după cum notează Medical News Today.

2. ”Poţi răci dacă ţi-e frig”

Deşi de-a lungul timpului oamenii au crezut că dacă resimt senzaţia de frig riscă să răcească, astăzi se cunosc mai bine detalii despre ceea ce stă în spatele acestui mit. Ştiinţa a dovedit că ”răceala” este determinată, de fapt, de acţiunea unor virusuri, precum rinovirusul, în urma contactului, direct sau indirect, cu persoane infectate.

Totuşi, este parţial adevărat că frigul creşte riscul de răceală deoarece favorizează dezvoltarea şi răspândirea virusurilor, poate contribui la diminuarea rezistenţei la îmbolnăvire prin slăbirea sistemului imunitar şi, în plus, usucă mucoasa nazală ce are rol de protecţie şi”capturează” de obicei agenţii patogeni. Aşadar, nu trebuie uitat că rinovirusurile nu ţin cont dacă ”victima” lor are haine groase sau subţiri ori stă desculţă pe gresie.

3. ”Dacă îţi trosneşti degetele faci artrită”

Contrar credinţei populare conform căreia trosnirea încheieturilor degetelor ar cauza artrită, mai multe cercetări care au studiat acest mit au concluzionat că acest obicei nu favorizează apariţia acestei afecţiuni. Mai exact, subiecţii care îşi trosneau încheieturile degetelor au avut aproape acelaşi risc de a dezvolta artrită ca cei care nu făcuseră niciodată acest lucru.

Potrivit unui studiu efectuat în 2018, atunci când ne trosnim încheieturile degetelor ne despărțim ușor articulațiile, ceea ce conduce la o scădere a presiunii lichidului sinovial care acţionează ca un lubrifiant al articulațiilor. Când se întâmplă acest lucru, se formează bule în fluid. Variațiile de presiune cauzează o fluctuaţie rapidă a bulelor, ceea ce creează sunetul caracteristic.

4. ”Deodorantul cauzează cancer”

Există voci care au sugerat o asociere între utilizarea deodorantului antiperspirant şi apariţia cancerului. Această afirmaţie se bazează pe efectul asupra cancerului de sân a unor substanţe chimice care pot fi prezente în aceste produse aplicate direct pe piele. Însă, până în prezent există insuficiente dovezi ştiinţifice în acest sens. Un studiu retrospectiv a evidenţiat faptul că supravieţuitoarele cancerului de sân care au folosit în mod regulat deodorante antiperspirante au primit acest dignostic mai devreme în comparaţie cu femeile care nu le utilizau decât ocazional. Însă, deoarece este vorba despre o cercetare retrospectivă, rezultatele sale nu pot dovedi în mod concludent această asociere, precizează Medical News Today.

5. ”Ouăle fac rău la inimă”

Încă din anii 70 a început să se concentreze atenţia asupra rolului pe care îl are colesterolul asupra bolilor cardiovasculare. În acest sens, o credinţă populară, şi chiar dezbatere în rândul specialiştilor, susţine că ouăle cauzează o creştere a nivelului colesterolului şi prin urmare ar exista un risc mai mare de a dezvolta afecţiuni cardiace. De fapt, ouăle sunt benefice în numeroase privinţe. Ele sunt bogate în substanţe nutritive, însă au şi unul dintre cele mai ridicate niveluri de colesterol dintre toate alimentele obişnuite. Din această cauză au fost elaborate numeroase recomandări privind cantitatea maximă de ouă ce poate fi consumată de persoanele care au anumite probleme de sănătate. Însă, o cercetare recentă sugerează că nu există nicio asociere între numărul de ouă consumate, dezechilibrul nivelurilor de colesterol (total, ”bun”, ”rău”), riscul de probleme cardiovasculare sau de diabet de tip 2. Studiul a relevat că persoanele care consumă ocazional mai mult de şapte ouă pe săptămână pot avea temporar un nivel ridicat de colesterol ”rău”, însă totodată creşte şi cel de colesterol ”bun”, care are rol protector. Potrivit acestor dovezi ştiinţifice, consumul a unul-două ouă pe zi – preferabil evitându-se prăjirea lor - este sigur şi nu are efecte negative.

6. ”Nu sta în curent că răceşti”

Unul dintre cele mai cumune mituri din ţara noastră este cel legat de efectele curenţilor de aer asupra riscului de a răci. În acest caz este bine de ştiut că nu aceştia provoacă răcelile, ci ventilarea aerului favorizează înmulţirea unor virusuri deja contractaţi declanşându-se astfel infecţii respiratorii sau contribuie la circularea şi transmiterea agenţilor patogeni din aer ce pot cauza astfel de probleme de sănătate. În plus, curenţii de aer care ajung pe un corp încălzit şi transpirat pot determina declanşarea unor junghiuri.




Comentarii

Lasa-ne comentariul tau