Acest site foloseste cookies. Prin navigarea pe acest site va exprimati acordul pentru folosirea acestora. Vezi mai multe detalii. [x]

O farmacie cum toate ar trebuisa fie

Accidentul vascular cerebral la varstnic (AVC)

19-05-2015

Accidentul vascular cerebral (AVC) apare atunci cand o artera din creier se sparge (accident vascular hemoragic) sau este blocata de un cheag de sange (accident vascular ischemic). In cateva minute, ca urmare a privarii de oxigen si substante nutritive, celulele nervoase din zona deservita de acea artera, sunt afectate si ele pot muri. Ca rezultat, acea parte a corpului care este controlata de zona afectata a creierului nu mai poate functiona adecvat. In cazul in care apar simptome ale unui AVC este necesar un tratament de urgenta. Cu cat tratamentul medical este inceput mai rapid, cu atat mai putine celule nervoase vor fi afectate permanent.

Accidentul vascular cerebral la varstnic (AVC)


Cauzele accidentului vascular cerebral

Accidentul vascular cerebral hemoragic este cauzat de o sangerare in interiorul creierului (numita hemoragie intracerebrala) sau in spatiul dintre cutia craniana si creier (numita hemoragie subarahnoidiana). Aceasta sangerare poate fi rezultatul unei valori crescute, pe un timp indelungat, a tensiunii arteriale, sau consecinta ruperii unei artere cerebrale (unui anevrism cerebral). Alte cauze de AVC hemoragic, mai putin frecvente, sunt:

- inflamatia vaselor sangvine, care poate aparea in sifilis sau tuberculoza,

- tulburari de coagulare ale sangelui, precum hemofilia,

- traumatisme ale capului in urma caderilor, sau a loviturilor primite in aceasta zona,

- radioterapia pentru cancere ale gatului sau creierului,

Accidentul vasculat ischemic este cauzat fie de o ingustare a unei artere cerebrale (spasm arterial), fie de un cheag de sange care blocheaza circulatia sanguina a unei zone din creier. Cheagul de sange se poate dezvolta intr-o artera ingustata din creier, sau poate ajunge in arterele din circulatia cerebrala dupa ce a migrat de la nivelul inimii sau din orice alta regiune a organismului. Cheagurile sanguine apar de obicei ca rezultat al unor afectiuni ale sistemului cardio-vascular cum ar fi:

- rigidizarea peretilor arterelor (ateroscleroza), consecinta a une tensiuni arteriale crescute, a unui diabet zaharat, sau a unui nivel crescut de colesterol.

- fibrilatia atriala sau alte ritmuri cardiace neregulate.

- anumite afectiuni ale valvelor cardiace, cum ar fi infectia lor (endocardita) sau ingustarea orificiului lor (stenozele valvulare)

- tulburari de coagulabilitate a sangelui

- inflamatie a vaselor sangvine (vasculita)

- infarctul miocardic

Desi mai rar, tensiunea arteriala scazuta (hipotensiunea arteriala) de asemenea poate sa cauzeze un accident vascular ischemic ca urmare a scaderii circulatiei sangine la nivelul creierului.

Factorii de risc:

In ceea ce priveste factorii de risc pentru accidentul vascular cerebral acestia se impart in doua categorii:

1. Factori de risc care pot fi controlati:

 - tensiunea arteriala crescuta (hipertensiunea)

 - diabetul zaharat. Aproximativ un sfert din persoanele cu diabet decedeaza prin AVC. Prezenta diabetului creste de 2 ori riscul de accident vascular cerebral.

- nivelul crescut de colesterol din sange ce duce la afectiuni ale arterelor coronare si cerebrale

- afectiuni cardiace, precum fibrilatia atriala, sau alte tulburari de ritm cardiac

- fumatul, inclusiv fumatul pasiv

- sedentarismul

- obezitatea

- folosirea unor medicamente, cum sunt anticonceptionalele orale - in special la femeile care fumeaza sau care au avut pana in prezent tulburari de coagulare. Se pare ca la femeile aflate in menopauza, terapia de inlocuire hormonala are un risc mic de accident vascular cerebral

- consumul crescut de alcool. Persoanele care consuma excesiv alcool au un risc mare de a face accident vascular cerebral.

- consumul de cocaina sau de alte droguri ilegale.

2. Factori de risc care nu pot fi controlati:

 - varsta. Riscul de accident vascular cerebral creste cu varsta. Riscul se dubleaza cu fiecare decada dupa 55 ani.

- rasa. Americanii negrii si hispanicii au un risc mai mare decat persoanele de alte rase, de a face accident vascular cerebral.

 - sexul. Accidentul vascular cerebral este mai frecvent la barbati decat la femei pana la varsta de 75 ani, dar dupa aceasta varsta femeile sunt mai afectate.

-  un alt accident vascular cerebral in antecedente

Simptomatologia accidentului vascular cerebral

Prezenta de simptome ale accidentului vascular cerebral impune un consult medical neurologic, de urgenta. Simptomatologia accidentului vascular cerebral debuteaza de cele mai multe ori brutal, cu aparitia:

- starii de amorteala, slabiciune sau paralizie a fetei, bratului sau piciorului, de obicei pe o parte a corpului,

- tulburarile de vedere la un ochi sau la ambii, precum vedere neclara, incetosata, cu pete, vedere dubla sau pierderea vederii.

- confuzie, tulburari de vorbire sau de intelegere a cuvintelor celorlalti,

- tulburari de mers, ameteli, pierderii echilibrului sau a coordonarii

- dureri de cap severe

Simptomatologia unui accident vascular cerebral depinde atat de localizarea zonei cerebrale afectate cat si de extinderea ei. Ele pot progresa in curs de cateva minute, ore sau zile, adesea in mod treptat. De exemplu, slabiciunea usoara poate evolua spre o incapacitate de a misca bratul si piciorul de pe o parte a corpului.

Dr. Ioana Almas, medic specialist geriatrie 




Comentarii

Sofia A.
O persoana care a suferit un AVC si preyinta urmatoarele simptome: nu poate vorbi, e agitata, privirea sticloasa in primele ore, partea dreapta a corpului paralizata, daca i se vorbeste de cei din jur, intelege sau nu mai este constienta? E vorba de un AVC hemoragic in acest caz sau unul ischemic care apoi s-a transformat in hemoragic.

Pentru a sti despre ce fel de AVC, ischemic sau hemoragic, este vorba este necesara confirmarea printr-un examen CT cerebral. Cat despre starea de constienta, depinde de ariile cerebrale afectate, ceea ce medicul neurolog si examenele complementare de gen imagistica, etc, pot permite o evaluare corecta. Nu ezitati sa solicitati lamuriri medicului neurolog care se ocupa de aceasta persoana.

Badarau E.
a - Multe din exemplele aratate pot fi generatoare si de alte afectiuni , asa ca nu pot fi considerate drept cauze individuale de ACV. b - Stresul nu este subliniat deloc in acest articol ca Factor de risc, cu toate ca multi oameni sufera ACV din aceasta cauza. Ex. Daca cineva sufera trei zile la rand suparari puternice (acasa sau la service) are foarte mari sanse sa sufere un ACV (ischemic sau hemoragic) si autorul articolui nu spune nimic. c - Rugati si un Medic neurolog (micro-chirurgie) sa se refere la aceasta suferinta (ACV) ca sa puteti sa completati cu date reale si necesare acest articol (geriatirea nu atinge toate problemele). d - Ar trebui sa rugati si doi suferinti de ACV (cel putin) sa va explice cum se vede viata din handicapatul lor.

Buna seara, Va multumim mult pentru sugestiile dumneavoastra. Vom tine seama de ele in realizarea urmatoarelor articole. De asemenea, daca aveti o experienta personala sau familiala legata de ACV si doriti sa o impratasiti tuturora, nu ezitati sa ne comunicati. Intr-adevar stresul de orice natura, la o persoana care are deja factori de risc vasculari (hipertensiune arteriala, tulburari genetice sau dobandite de coagulare a sangelui sau malformatii vasculare, tratamente anticoagulante cu risc hemoragic, sau tratamente medicamnetoase care cresc coagularea) au un risc mult mai crescut de a face AVC. De asemenea se considera ca persoanele cu o activiate fizica, un tonus fizic si pisihic si un antrenanament intelectual sustinute poate recupera mai repede si integral dupa un AVC. Aspectele sunt complexe si dificil de abordat in totalitate in acest articol.

Lasa-ne comentariul tau