Acest site foloseste cookies. Prin navigarea pe acest site va exprimati acordul pentru folosirea acestora. Vezi mai multe detalii. [x]

O farmacie cum toate ar trebuisa fie

Afectiunile geriatrice

04-12-2014

Varstnicii reprezinta un segment important din populatia totala in lumea intreaga. Imbatranirea, in general, este considerata drept fenomenul de acumulare a transformarilor intr-un organism odata cu trecerea timpului. Imbatranirea umana se refera la procesul multidimensional de transformari fizice, psihologice si sociale. Aceste transformari pot fi pozitive, negative sau neutre.

Afectiunile geriatrice


Varstnicii reprezinta un segment important din populatia totala in lumea intreaga. Imbatranirea, in general, este considerata drept fenomenul de acumulare a transformarilor intr-un organism odata cu trecerea timpului. Imbatranirea umana se refera la procesul multidimensional de transformari fizice, psihologice si sociale. Aceste transformari pot fi pozitive, negative sau neutre. Geriatria este ramura medicinii care studiaza aspectele patologice ale proceselor de imbatranire, este medicina varstnicilor.

PRINCIPIILE MEDICINEI GERIATRICE

Imbatranirea umana este o tema in continua dezbatere, dar, din punct de vedere medical, mai important este studiul si tratarea afectiunilor si cauzelor care reduc posibilitatea persoanelor varstnice de a trai independent in colectivitate, rolul medicinei geriatrice fiind acela de a prelungi durata de viata activa, pentru a se ajunge la asa-numita longevitate activa. Exista cateva principii dupa care lucreaza medicina geriatrica: indivizii se modifica odata cu inaintarea in varsta, eliminand astfel orice cliseu al imbatranirii; o scadere rapida in functionarea oricarui sistem sau organ se datoreaza intotdeauna unei afectiuni si nu a "procesului normal de imbatranire"; procesul normal de imbatranire se poate atenua prin modificarea factorilor de risc (cresterea tensiunii arteriale, cresterea glicemiei, colesterolului, fumatul, stilul de viata sedentari etc.). ritmul de imbatranire depinde de factorii genetici, factorii de mediu (ecosistem, sistem social, cultural, tehnologic) si de factorii patologici (boli degenerative, infectioase sau toxice); varstnicul sanatos nu este un paradox, in absenta vreunei afectiuni, imbatranirea nu determina simptome, impunand doar cateva restrictii ale activitatii zilnice. INDICATORII IMBATRANIRII Dupa varsta de 60 de ani parametrii functionali ai organismului se inscriu in valori diferite de cele ale adultului, valori care asigura starea de sanatate a organismului varstnicului.

Exista o serie de indicatori morfo-functionali corespunzatori starii de sanatate a varstnicului, iar multi dintre acestia sunt inca in curs de cercetare. Printre indicatorii cei mai importanti ai imbatranirii sunt indicatorii: biochimici: creste nivelul valorilor biochimice ale metabolismului lipidic (lipide, trigliceride, colesterol - cu posibilitatea dezvoltarii dislipidemiei), ale metabolismului glucidic (cresterea valorilor glicemiei cu posibilitatea de a dezvolta Diabet Zaharat) si ale parametrilor ce tin de coagularea sangelui (sangele avand tendinta mai mare de coagulare - cu formare de cheaguri ce pot duce la accidente vasculare cerebrale, infarct miocardic).

De asemenea, se constata o scadere lenta si progresiva a masei celulare metabolic activa, cu reducerea consumului de oxigen si a activitatii biologice generale.
aparatului cardio-vascular: se remarca o scadere a elasticitatii peretelui vascular, cu ingreunarea circulatiei sanguine, calcifieri ale valvelor inimii si atrofieri ale muschilor inimii, modificari ce pot duce la aparitia hipertensiunii arteriale, insuficientei cardiace, cardiopatiei ischemice, tulburarilor de ritm cardiac. aparatului respirator: toracele cifotic, modificarile vasculare cu scaderea elasticitatii vaselor, reduc schimbul de gaze la nivel alveolar si duc la scaderea capacitatilor pulmonare, cu posibilitatea aparitiei bolilor pulmonare obstructive cronice. aparatului digestiv:se constata o diminuare a functiei secretorii la nivelul glandelor salivare, pancreasului, bilei, stomacului - cu reducerea aciditatii, scaderea asimilatiei si posibilitatea aparitiei gastritelor atrofice, iar la nivel intestinal se constata o exacerbare a florei de putrefactie ce se manifesta prin balonari mai frecvente si constipatie. sistemului nervos: se constata o atrofie normala a emisferelor cerebrale si a cerebelului. Modificarile acestea au insa un substrat genetic si de mediu, la care se adauga factorii vasculari cu reducerea oxigenarii cerebrale ducand uneori la aparitia dementelor vasculare hipertensive sau Alzheimer. aparatului locomotor: se constata o scadere a capitalului osos cu aparitia osteope niei/osteoporozei, aparand, de asemenea, modificari degenerative la nivelul articulatiilor - cu aparitia artrozelor. Forta musculara diminua. aparatului renal: se constata o scadere a excretiei renale de Ca++, Na+, K+, Mg++. sistemului endocrin: la sexul feminin apare menopauza odata cu incetarea functiei ovariene cu predispozitia la aparitia de tumori uterine. Sistemul de reproducere masculin sufera si el importante modificari in senescenta: posibilitatea aparitiei adenomului de prostata, a disfunctiilor erec tile, dar in fiziologia sa nu exista fenomene comparabile cu me nopauza. Apar modificari ale functiei tiroidiene, hipotiroidismul iind mai frecvent intalnit la varstnici insa poate aparea si hipertiroidismul. organelor de simt: tulburarile de acomodare, uscaciunea si opacifierea cristalinului, depigmentarea irisului, diminuarea reflexelor corneene sunt aspecte fiziologice ale ochiului varstnic.

Pleoapele se ri deaza si pot avea pete pigmentare, conjunctivele se subtiaza si sunt mai friabile. Creste lacrimarea. Luciul si transparenta corneei diminua. Frecvent apare un inel albastru la marginea corneei, asa-numitul gerontoxon. Cristalinul sufera modificari caracteristice, cu trecerea anilor tinzand sa formeze cataracta. Odata cu inaintarea in varsta se noteaza o diminuare progresiva a acuitatii auditive. Involutia fiziologica este frecvent ac centuata de influenta nociva a diversilor factori: zgomot, catar orofaringian. Este necesara testarea sensibilitatii auditive la persoanele varstnice, "care au trait intr-un mediu de liniste"


CELE MAI FRECVENTE AFECTIUNI GERIATRICE

Din cauza alterarii rezervei fiziologice, pacientii varstnici prezinta simptome intr-un stadiu timpuriu al afectiunilor lor. Debutul unei noi afectiuni la varste inaintate afecteaza, in general, organele cele mai ulnerabile, cu modificari deja existente, fie fiziologice, fie patologice. Deoarece "verigile cele mai slabe" sunt frecvent creierul, tractul urinar inferior, sistemul cardio-vascular sau musculo-scheletal, predomina un numar limitat de simptome de prezentare - confuzie acuta, depresie, incontinenta urinara, tulburari ale ritmului cardiac, astenie fizica, sincope si caderi - indiferent de afectiunea de baza. De exemplu, mai putin de 25% dintre pacientii varstnici cu hipertiroidism se prezinta cu gusa, tremor si exoftalmie; mai probabile sunt fibrilatia atriala, starea de confuzie, depresia, sincopele si astenia fizica.

Organele asociate, de obicei, cu un anumit simptom sunt mai putin probabil sursa acelui simptom la pacientii varstnici fata de cei tineri, de exemplu, confuzia acuta la pacientii varstnici este mai rara datorata unei noi leziuni cerebrale, depresia - unei afectiuni psihiatrice, incontinent - unei disfunctii de cai urinare, caderile - unei neuropatii sau sincopele - unei afectiuni cardiace. De aceea, paradoxal, tratamentul afectiunii de baza poate fi mai usor, deoarece aceasta este mai putin avansata in momentul prezentarii la medic. Deoarece pot fi compromise cateva organe sau sisteme in acelasi timp, exista, de obicei, simptome multiple care trebuie tratate, iar mici imbunatatiri pentru fiecare pot determina, in general, beneficii semnificative. De exemplu, alterarea cognitiva la pacientii cu boala Alzheimer poate fi exacerbata de tulburarile vederii sau auzului, de depresie, insuficienta cardiaca si dezechilibrul electrolitic.

In mod similar, incontinenta urinara poate fi inrautatita de modificarile tranzitului intestinal, de medicamente si de excesul de eliminare de urina. In fiecare caz, prin tratarea factorilor implicati se pot produce imbunatatiri substantiale, chiar daca - la fel ca in boala Alzheimer - tratarea specifica nu este posibila. De asemenea, efectele adverse ale medicamentelor pot aparea la medicamente sau la doze care, de obicei, nu produc efecte adverse la pacientii mai tineri. De exemplu, un antihistaminic poate determina confuzie, diureticele pot precipita incontinenta urinara, Digoxinul poate induce depresie chiar la un nivel seric normal, iar simpatomimeticele pot precipita retentia urinara la barbatii cu o usoara obstructive prostatica.

Cateva sfaturi utile

Evitati sedentarismul; miscarea mentine articulatiile mobile, impiedica atrofierea muschilor, mentine capacitate pulmonara ridicata. Mancati sanatos, evitand grasimile animale, aditivii alimentari, dulciurile din comert. Incercati sa faceti exercitii de memorie: memoratul unui citat, unei poezii, rebusul, integramele, calculul facturilor de utilitatii va pun memoria la lucru. Incercati sa fiti cat mai activi din punct de vedere social, sa luati parte la cat mai multe evenimente sociale: lansari de carte, concerte, actiuni sportive.

Dr. IOANA ALMAS




Comentarii

Lasa-ne comentariul tau