Acest site foloseste cookies. Prin navigarea pe acest site va exprimati acordul pentru folosirea acestora. Vezi mai multe detalii. [x]

O farmacie cum toate ar trebuisa fie

Alimentația, sedentarismul și stresul, factori ai dereglării glicemiei

17-09-2018

Glucoza este cel mai important dintre zaharurile prezente în organism, care ne oferă energia necesară pentru activitățile de zi cu zi. Prin procesul de digestie, glucoza se absoarbe în sânge și ajunge în celule pentru a furniza energie cu ajutorul insulinei, un hormon produs de pancreas ce permite celulelor sa utilizeze glucoza ca sursă de energie.

Alimentația, sedentarismul și stresul, factori ai dereglării glicemiei


Când insulina este eliberată în sânge, nivelul glicemiei scade. Atunci când, din diverse motive, organismul nu produce suficientă insulină, nivelul glicemiei rămâne ridicat sau crește (hiperglicemie).

Dacă secreția de insulină este insuficientă sau când aceasta nu își mai îndeplinește rolul în organism, afecțiunea poartă numele de diabet zaharat.

Diabetul zaharat poate fi:

- insulino-dependent (tipul I) - în care celulele specializate din pancreas încetează să mai producă o cantitate suficientă de insulină, celulele corpului nu mai pot utiliza zahărul din sânge, iar nivelul acestuia crește;

- nedepenendent de insulină (tipul II) - secreția de insulină este insuficientă în unele cazuri, sau este vorba despre o rezistentă la insulină deoarece celulele corpului nu mai răspund la insulina produsă.

Printre primele simptome ale hiperglicemiei se numără: gura uscată, buzele uscate, dificultate ușoară la vorbire și senzație de sete. După o zi se poate observa creșterea frecvenței urinării, inclusiv noaptea. După câteva zile se ajunge la deshidratare treptată, slăbiciune în mușchi, oboseală, scădere din greutate, respirație îngreunată, dureri abdominale, vedere încețoșată și scăderea tensiunii arteriale. Pot apărea vărsături și, în cazurile grave, pierderea stării de conștiență și comă.

Simptomele hipoglicemiei pot fi: scăderea capacității de concentrare, scăderea rapidității în gândire, modificări ale dispoziției generale, senzație inexplicabilă de foame, palpitații, tremurături, anxietate, transpirații reci, furnicături, paloare, puls rapid și puternic, creșterea tensiunii arteriale, pupile mărite, stare de încordare musculară. Starea poate evolua spre alterarea stării de conștiență, convulsii și comă hipoglicemică.

Cei mai importanți factori ce influențează nivelul glicemiei sunt:

- alimentația nesănătoasă;

- obezitatea;

- stresul;

- consumul de alcool;

- unele tratamente.

Valorile glicemiei se verifică prin analize de sânge specifice și trebuie investigate o dată la doi-trei ani în cazul persoanelor care nu au avut tulburări la acest nivel și au sub 45 de ani. Odată cu înaintarea în vârstă, însă, este indicat să fie controlate anual.

Glicemia poate fi măsurată cu ajutorul mai multor teste: glicemia determinată după ce nu s-a mâncat nimic timp de opt ore, testul de toleranță la glucoză administrată oral după un post alimentar de minimum opt ore, realizat înainte și după administrarea unei soluții de de glucoza, glicemia capilara, ce măsoară valoarea glucozei din sânge prin înțeparea degetului, cu un glucometru, glicemia măsurată post-prandial, adică după masă și glicemia spontană, respectiv în orice moment al zilei.

Valorile normale ale glicemiei sunt între 70 și 110 mg/dl, pe nemâncate, conform Asociației Europene de Studiu al Diabetului. Dacă valoarea depășește 126 mg/dl pe nemâncate este vorba despre o valoare anormală.

La bebeluși, valorile normale sunt între 40 - 90 mg/dl, iar la copiii sub 2 ani între 60 - 100 mg/dl.

Valorile glicemiei pot varia în prezența unor medicamente sau a unor afecțiuni, așadar medicul trebuie informat cu privire la acestea.

În caz de suspiciune de diabet zaharat, analizele trebuie repetate a doua zi.




Comentarii

Lasa-ne comentariul tau