Acest site foloseste cookies. Prin navigarea pe acest site va exprimati acordul pentru folosirea acestora. Vezi mai multe detalii. [x]

O farmacie cum toate ar trebuisa fie

Alzheimer, boala uitarii

09-04-2015

Descrisa pentru prima oara in 1906 de dr. Alois Alzheimer, boala Alzheimer este considerata cea mai comuna forma de dementa, fiind o boala ce se instaleaza gradat, prin distrugerea celulelor nervoase si afectarea functiilor mentale (memorie, inteligenta, capacitate de judecata, limbaj si comportament). In urma declansarii acestei afectiuni sunt periclitate functiile de invatare, de rationament, de comunicare si, per ansamblu, este perturbata desfasurarea activitatilor de zi cu zi.

Alzheimer, boala uitarii


In Romania, conform statisticilor, exista in jur de 200.000 de cazuri de Alzheimer, iar in lume s-a observat o crestere semnificativa a persoanelor care manifesta aceasta afectiune. De altfel, se estimeaza ca in 2020 numarului de persoane cu dementa va creste la 42,3 milioane, iar in 2040 la 81,1 milioane.


Boala Alzheimer apare, de obicei, la varste foarte inaintate, dupa 65 de ani, dar sunt cazuri de manifestare chiar de la 50 de ani.


Pe masura ce progreseaza, se observa modificari de personalitate si de comportament, putand aparea chiar si halucinatii, in stadiile avansate.


La debut, sunt afectate regiunile creierului care controleaza memorarea si gandirea. De aceea, pierderile de memorie sunt printre primele simptome constatate la persoanele afectate, semne ce ar trebui sa dea banuieli in principal membrilor familiei.


Oamenii de stiinta nu pot spune cu exactitate care este cauza principala a declansarii bolii Alzheimer. S-a constatat, insa, ca istoricul familial joaca un rol important, asadar poate fi catalogata drept o boala ereditara. Din acest motiv se recomanda efectuarea unor teste genetice pentru depistarea bolii, mai ales in cazul in care exista antecedente in familie.


Trebuie facuta diferenta intre uitare si Alzheimer


La inceput, persoanele afectate se plang de faptul ca se confrunta cu episoade de uitare. Acestea sunt un fenomen ce poate fi des intalnit dupa varsta de 60 de ani, insa exista deosebiri clare intre pierderile de memoriei pe termen scurt si cele date de Alzheimer.


Iata cateva exemple de pierdere normala de memorie: omiterea unor parti din anumite experiente, a locului unde este parcata masina, a unor evenimente din trecutul indepartat , a numelui unei persoane, dar care revine in minte mai tarziu sau uitarea locului unde au fost lasate anumite obiecte.


Urmatoarele sunt insa exemple care indica boala Alzheimer: omiterea in totalitate a unei experiente, uitarea interpretarii ceasului sau a condusului masinii, a unor evenimente foarte recente sau a unei persoane in totalitate.


Boala nu progreseaza la fel pentru toti


Diagnosticarea bolii Alzheimer se face in urma istoricului medical si a examenului fizic. In plus, se fac examinari ale statusului mental si evaluarea starii de sanatate mentala. De asemenea, sunt utile tomografia computerizata (CT) sau rezonanta magnetica nucleara (RMN) pentru vizualizarea modificarilor de la nivelul creierului, ce pot fi legate de memorie si de instalarea bolii Alzheimer. Alte doua investigatii folositoare sunt tomografia cu emisie de pozitroni (PET) si tomografia cu emisie de foton (SPECT).


Afectiunea progreseaza in timp, iar rapiditatea cu inainteaza depinde de la o persoana la alta. Astfel, unii pacienti pot avea manifestari minime pana in fazele tardive ale bolii, altii insa pierd capacitatea de a efectua activitatile zilnice destul de precoce in timpul bolii.


Dupa aparitia simptomelor, pacientul mai poate trai, in medie, 8-10 ani.


E recomandata inceperea tratamentului de specialitate de timpuriu


Desi nu exista un tratament care sa vindece boala Alzheimer, exista multe mijloace de a mentine calitatea vietii bolnavului. Este foarte important ca persoana afectata sa primeasca tratament medical de timpuriu. De asemenea, este foarte important ca sa nu fie izolata, sa fie inconjurata de cei dragi si sa i se acorde o atentie speciala. In circa 50% dintre cazurile de Alzheimer apar stari de depresie, ce survin ca o complicatie a bolii. Daca acest lucru se intampla, este foarte util ceaiul de busuioc si de salvie, in parti egale, baut dimineata devreme si dupa-amiaza.


Alte plante eficiente atat pentru bolnavii de Alzheimer, cat si pentru prevenirea afectiunii sunt: Ginkgo biloba (adevarata hrana a mintii), Ginsengul (un adaptogen de exceptie), busuiocul, Gotu Kola si lemnul dulce.Desi nu joaca un rol esential pentru prevenirea bolii, s-a observat ca sunt foarte utile metodele pentru stimularea continua a functiei cognitive precum cuvintele incrucisate, Sudoku, Scrabble, puzzle-uri si, in general, activitatile creative.


 



 




Comentarii

Elisabeta I.
Uleiul de rapiţă are un rol important în buna funcţionare a creierului, datorită acizilor graşi pe care îi conţine, în special Omega-3, care intervin în prevenirea depresiilor, a unor crize de demenţă şi chiar a maladiei Alzheimer. http://www.nonstop-magazin.ro/index.php?route=product/search&search=rapita&description=true

Lasa-ne comentariul tau