Acest site foloseste cookies. Prin navigarea pe acest site va exprimati acordul pentru folosirea acestora. Vezi mai multe detalii. [x]

O farmacie cum toate ar trebuisa fie

Șapte pași pentru a crește imunitatea copilului

04-12-2018

Pentru părinți și bunici, una dintre cele mai mari spaime, deci griji, este legată de îmbolnăvirea copilului. Din această cauză, de multe ori, copiii sunt prea îmbrăcați, prea cocoloșiți sau chiar îndopați cu mâncare sau nu li se permite să se joace în voie.

Șapte pași pentru a crește imunitatea copilului


Însă, dacă respectăm câteva reguli de bază, atunci copilul se va dezvolta bine și fără probleme mari.

Imunitatea copilului este formată din imunitatea cu care se naște copilul (înnăscută), din sistemul complementar și din imunitatea dobândită (în urma vaccinărilor și contactului cu diferiți germeni și virusuri).

1. Perioada intrauterină contează. Ai grijă în timpul sarcinii

Copilul se poate bucura de protecția imunității înnăscute (moștenite și dobândite în perioada intrauterină). Înainte de a rămâne însărcinată poți discuta cu medicul despre asta, îți va face niște analize, poate veți găsi oportun să te imunizezi pentru anumite afecțiuni.

De asemenea, trebuie să te monitorizezi atent în timpul sarcinii și să îți tratezi corect eventualele afecțiuni. Nu lua medicamente decât dacă ți-au fost prescrise de medicul care te urmărește; doar anumite substanțe nu au efect teratogen (adică nu afectează fătul)!

Evită substanțele chimice, mediul toxic, fumatul, iradierea! Perioada intrauterină este critică pentru viitorul copil.

Evită stresul, fii fericită, pozitivă! Așa cum stresul ne afectează pe noi, adulții, hormonii de stres îți afectează și sarcina. Ducerea sarcinii la termen este un mare plus pentru copil. Deoarece studiile medicale arată că prematurii (născuți mai devreme de 37 de săptămâni) sunt predispuși la anumite afecțiuni (de exemplu, respiratorii, probleme de vedere). Sistemul lor imunitar este incomplet (componenta înnăscută și cea adaptativă), cu mai puține monocite și neutrofile și o producție mai mică de citokine.

2. Copiii hrăniți cu lapte matern se bucură de protecție mai mare

Dacă poți să îl alăptezi, măcar în primele șase luni de viață dacă nu chiar până la un an, este mai bine și pentru tine și pentru copil. El se va bucura de o protecție suplimentară din partea ta (primește anticorpii mamei prin laptele matern) încă o perioadă până își completează imunitatea în urma vaccinurilor sau a contactului direct cu diferite microorganisme (componenta dobândită).

Alăptarea încă din prima zi de viață este importantă. Pentru copil, apropierea mamei este un factor în plus de liniște, de siguranță. Cine are copil știe că de fiecare dată când copilul e bolnav, prezența liniștitoare a mamei și a tatălui sunt primul “medicament”.

3. Alege o alimentație echilibrată

Alimentația este cheia. În timpul vieții intrauterine, o alimentație variată, echilibrată, dar consumată cu moderație va asigura atât mamei, cât și copilului tot ce au nevoie. După naștere, un moment cheie este diversificarea. Interesează-te cum să faci diversificarea corectă, conform recomandărilor Organizației Mondiale a Sănătății și nevoilor specifice ale copilului tău! Dacă există un istoric familial de afecțiuni autoimune sau alergii, discuția cu medicul este absolut necesară încă din timpul sarcinii și apoi trebuie reluată cu pediatrul după nașterea copilului.

Alimentele sunt principala sursă de nutrienți de care are nevoie organismul copilului pentru a funcționa bine, dar și pentru se apăra. Sunt nutrienți fără de care sistemul imunitar nu funcționează corect, de la proteinele din lapte și produse lactate, din carne și ou, la anumite vitamine.

Legumele trebuie să predomine în alimentație. Caută sursele naturale de probiotice (precum lactatele)! Discută cu medicul și despre suplimentele care ajută imunitatea copilului, când, cum și dacă este oportun să le introduci (de exemplu, miere, propolis, lăptișor de matcă, extract de coacăz negru).

4. Imunizează copilul! Mergeți la medic în mod regulat și efectuați periodic analize

Pe lângă nutrienții din alimentație, copilul are nevoie de anumite suplimente, cele mai comune fiind vitamina C și vitamina D. De exemplu, toți știm că vitamina C ne ajută sistemul imunitar și luată în perioadele cu viroze, ne ajută pe toți, mici și mari, să trecem mai ușor peste îmbolnăviri sau să nu ne îmbolnăvim deloc. Dar majoritatea credem că vitamina D are doar rol în absorbția calciului și întărirea oaselor. Este greșit. Vitamina D are și rol de suport pentru sistemul imunitar. Deficiența de vitamina D este asociată cu autoimunitate crescută și un risc ridicat de infecții. Așadar, nu neglija doza zilnică de vitamina D recomandată de medic!

Una dintre componentele imunității, este cea dobândită. Fiind o componentă importantă, medicii ne recomandă să vaccinăm copiii pentru afecțiuni care sunt grave sau pot avea complicații grave. Discută cu medicul pediatru sau medicul de familie despre schema obligatorie de imunizare, vaccinuri suplimentare pe care i le poți face, la ce vârstă sunt recomandate, care sunt condițiile de vaccinare! Odată vaccinat, copilul va avea o protecție în plus în colectivitate, pe termen lung.

5. Învață-l să facă mișcare

De ce? Pentru că, una dintre cele mai importante achiziții pe viață ale unui copil este să își formeze obiceiurile unui stil de viață echilibrat, sănătos.

Activitatea fizică moderată și regulată ajută organismul să se dezvolte normal și să funcționeze corect. Comunitatea medicală continuă să studieze felul în care mișcarea moderată are un impact pozitiv asupra sistemului imunitar și reduce riscul de infecții. Însă, specialiștii au convenit că alături de o alimentație echilibrată, activitatea fizică moderată și regulată contribuie împreună la îmbunătățirea stării de sănătate. Mișcarea ne ajută să scăpăm de stres; scăderea nivelului hormonilor de stres ajută la prevenția anumitor afecțiuni.

Ce puteți face împreună (în funcție de vârsta și abilitățile motorii ale copilului):

- Mergeți cu bicicletele de câteva ori pe săptămână;

- Plimbări zilnice de 20-30 de minute;

- Mergeți la sală de câteva ori pe săptămână;

- Jucați-vă cu mingea în mod regulat, mergeți pe trotinete sau cu rolele.

Este o ocazie bună și pentru adulți să își schimbe stilul de viață.

6. Învață-l regulile de bază de igienă

Igiena personală este prima măsură de prevenție a multor afecțiuni digestive și respiratorii. Copiii mici trebuie să audă în mod constant despre spălatul mâinilor în mod corect, cu apă și săpun, obligatoriu înainte de fiecare masă, folosirea batistei, strănutul sau tușitul în batistă, păstrarea unei distanțe minime față de o persoană cu infecție respiratorie. Și să fie încurajați să facă toate aceste gesturi până devin automatisme.

Sunt importante și regulile privind igiena și siguranța alimentelor. Spălatul fructelor și legumelor, cum păstrăm alimentele, ce consumăm sau nu crud, sunt informații care îi vor fi utile toată viața.

7. Protejează-ți copilul, dar nu exagerat!

Chiar dacă ai făcut totul ca la carte, copilul tot se va îmbolnăvi. Da, iei măsuri de precauție, dar nu trebuie să exagerezi. De ce? De exemplu, pneumonia de care ne tot spuneau bunicile noastre, este complicația unei infecții respiratorii cu un germene, nu a alergatului în fața blocului cu copiii din cartier. La fel referitor la curent – acesta nu există, deci nu ne “trage” (nici nu există din punct de vedere medical).

Plimbările zilnice sunt recomandate în orice anotimp deoarece organismul are nevoie să fie expus treptat și obișnuit cu toate condițiile de mediu, doar așa se călește. Camera trebuie aerisită constant, fie vară, fie iarnă. Popoarele nordice își scot copiii afară să doarmă de la vârste foarte mici, deși sunt temperaturi negative.

Temperatura în casă trebuie să fie între 18-22 de grade (22-24 la baie doar), deoarece și noi și copiii ne odihnim mai bine astfel. O atenție mai mare trebuie acordată umidității aerului care, în exces sau deficit, poate crește riscul de infecții respiratorii.

Mediul trebuie să fie curat (obligatoriu fără mucegai sau substanțe toxice), dar să nu exagerăm. Expunerea într-un anumit grad la praf, murdărie, animale de companie are rolul ei. Copiii își dezvoltă răspunsul imun la diferiți factori din mediu și la alergeni. De aceea alergenii se introduc acum în diversificarea alimentației până într-un an, deoarece organismul copiilor răspunde mai bine sub vârsta de 12 luni. Mai mult, pentru că au înțeles că ținerea sub globul de sticlă a copiilor i-a sensibilizat la factori din mediu și a crescut numărul celor cu dermatită atopică, alergii și astm, în anumite țări copiii sunt expuși sistematic la alergeni (de exemplu, în Germania sunt duși periodic la ferme să aibă contact cu animale și fân).

În privința îmbrăcămintei, cea mai bună strategie este să îl îmbraci în mai multe straturi, cu cel exterior impermeabil când este frig și/ sau umezeală. Fularul pe gură nu este recomandat. Încălțămintea trebuie să fie confortabilă și impermeabilă.

Copilul își formează anticorpi în urma unor afecțiuni pe care le face și poate chiar dobândi imunitate pe termen lung/ pe viață. Infecțiile respiratorii recurente specifice intrării în colectivitate contribuie la creșterea imunității dobândite. Tratate corect, pentru un copil sănătos, aceste afecțiuni nu constituie un pericol. Da, va fi obositor și îngrijorător pentru părinți și familie deoarece sunt îmbolnăviri succesive, care par că nu se mai termină. De multe ori copilul va face febră mare (chiar 40 de grade C), însă trebuie să înțelegem că un copil reacționează altfel la febră și să respectăm indicațiile medicului privind hidratarea, tratamentul, alimentația și îngrijirea copilului bolnav și convalescent.




Comentarii

Lasa-ne comentariul tau