Acest site foloseste cookies. Prin navigarea pe acest site va exprimati acordul pentru folosirea acestora. Vezi mai multe detalii. [x]

O farmacie cum toate ar trebuisa fie

Atac de panica... fara panica

29-07-2016

Atacul de panica este o manifestare a anxietatii, care insa, se produce doar o perioada scurta si foarte intens. Nu de puține ori se intampla ca semnele unui atac de panica sa fie confundate cu cele ale infarctului miocardic.

Atac de panica... fara panica


Simptomele unui atac de panica includ: batai puternice, neregulate, ale inimii, dificultate de a respira, senzatie de sufocare, durere sau disconfort toracic, transpiratii, tremuraturi sau contractii ale muschilor, greata, ameteala, senzatie de lesin, frica de a pierde controlul, teama de a muri, furnicaturi si frisoane combinate cu valuri de caldura. Nu de putine ori se intampla ca semnele unui atac de panica sa fie confundate cu cele ale infarctului miocardic, motiv pentru care teama sa se amplifice. Simptomele dureaza circa 10-20 de minute.

Caracteristica atacului de panica este frica de moarte

Atacul de panica apare fara avertizare, in timpul unei activitati normale (mersul pe strada, la cinematograf sau la cumparaturi). Senzatia este de confuzie, ca ceva cumplit se va intampla. Apare nevoia de a parasi locul si de retragere intr-o zona sigura (masina sau casa). De obicei, se repeta si este urmat de o teama persistenta ca se va produce din nou, de ingrijorari privind starea de sanatate si de frica de moarte. Persoanele afectate, in special adolescentii si persoanele pana in 35 de ani, ajung sa se teama de momentele ce coincid cu prima aparitie a atacului de panica. De exemplu, evita sa mearga singure pe strada, sa stea in spatii inchise, in aglomeratie sau chiar sa adoarma.

Legatura de cauzalitate intre stres si atacurile de panica a fost dovedita stiintific. Suprasolicitarea determina o scadere a rezistentei si mareste vulnerabilitatea la astfel de trairi paroxistice. Alte cauze pot fi modificarea unor factori biologici responsabili pentru metabolismul unor substante din creier, ca de exemplu serotonina, consumul excesiv de cofeina, dar si trecerea prin evenimente neplacute cum ar fi abandonul, separarea, pierderea slujbei sau decesul unei pesoane dragi.

Simptomele atacului de panica pot fi recurente

Atacurile de panica recurente pot fi de la usoare la severe si pot continua pe parcursul mai multor ani, in special cand atunci cand starea este asociata si cu teama de spatii deschise, numita agorafobie. Este foarte important ca persoana care a suferit un atac de panica sa se adreseze unui doctor, chiar daca simptomele au trecut, pentru ca pot exista perioade lungi fara astfel de probleme, dar si perioade in care atacurile sa se manifeste frecvent. De asemenea, se poate intampla ca tulburarile legate de panica inexplicabila sa se repete toata viata.

Atacul de panica are un impact semnificativ asupra relatiilor sociale si a calitatii vietii si este de asemenea foarte important de stiut ca cei care sufera frecvent de tulburari cauzate de panica au risc de suicid daca se asociaza depresia sau alte tulburari de personalitate sau de dispozitie.

De aceea, diagnosticul si tratamentul sunt esentiale. Simptomele se pot controla prin tratament special, ce include antidepresive si consiliere psihologica (terapie comportamentala). Medicul va cere informatii despre simptome, verifica tensiunea arteriala si poate solicita analize medicale de sange si, eventual, ale inimii. De asemenea, va elimina alte boli care au simptome similare (infarct miocardic, prolaps de valva mitrala, hipertiroidism).

Exercitiile de relaxare sunt de ajutor 

Tratamentul eficace reduce numarul si frecventa atacurilor de panica, scade anxietatea si imbunatateste calitatea vietii. Daca atacurile de panica au un factor cauzal anume (reactie medicamentoasa) nu este neaparat necesar un tratament, acestea oprindu-se dupa inlaturarea cauzei (stoparea sau schimbarea medicatiei, dupa sfatul medicului).

Este foarte important ca persoana afectata de atacuri de panica sa reduca stresul si anxietatea prin activitati detensionante, sa efectueze exercitii de relaxare ce implica cel putin zece minute de meditatie in liniste, respiratii profunde si exercitii de relaxare musculara, sa nu bea alcool si cofeina, sa participe la terapii de grup, sa aiba o alimentatie bazata pe alimente proaspete, sa apeleze la terapii prin masaj si yoga si sa faca multa miscare in aer liber.



 



Comentarii

Lasa-ne comentariul tau