Acest site foloseste cookies. Prin navigarea pe acest site va exprimati acordul pentru folosirea acestora. Vezi mai multe detalii. [x]

O farmacie cum toate ar trebuisa fie

Aveți diabet? Alimentația este esențială

28-01-2019

Diabetul este una dintre cele mai complicate afecțiuni cronice, progresive. Necontrolat, produce complicații majore, iar din cazua acestor complicații este una dintre principalele cauze de deces în România.

Aveți diabet? Alimentația este esențială


Ce trebuie să înțelegem despre alimentație, dacă avem diabet

Prin alimentația zilnică îi asigurăm organismului necesarul de micro și macronutrienți. Printre aceștia se regăsesc și glucidele sau carbohidrații sau HC (cum mai sunt semnalați pe diferitele fișe primit ede la medicul de specialitate sau de la nutriționist). Pentru controlul glucozei din sânge (și implicit nivelului glicemiei), pancreasul secretă în mod normal, insulină. Dar în cazul diabeticilor, pancreasul secretă insulină în cantități mici sau chiar deloc, de aceea intervine nevoia unui tratament (cu medicamente sau insulină) și a controlului strict al alimentației (atât în diabetul zaharat de tip 2, cât și în diabetul de tip 1).

Pentru fiecare pacient, în funcție de indicele de masă corporală și valorile glicemiei, este calculat și recomandat necesarul zilnic de carbohidrați și medicul sau nutriționistul din echipa sa recomandă anumite scheme alimentare care trebuie respectate cu strictețe. Sunt controlate toate sursele de glucide (precum fructele sau anumite tipuri de legume) și eliminate unele dintre ele (dulciurile rafinate, zahărul ca atare).

În mod normal, în secțiile de specialitate ale spitalelor unde un pacient cu diabet ar trebuie să ajungă la evaluare periodică, există cabinete de nutriție; acolo sunt organizat periodic cursuri unde sunt explicate combinațiile alimentare și fișele cu schemele nutriționale recomandate. De ce? Deoarece alimentația este cea mai importantă în controlul valorilor glicemiei la diabetici, prima măsură care trebuie luată și respectată fără excepții.

Așadar, care sunt principalele recomandări și măsuri alimentare pentru diabetici?

Trebuie să aveți zilnic trei mese principale (la orele 7, 13, 18) și două - trei gustări (la orele 10, 16, 22). Aceste ore sunt corelate cu administrarea medicamentelor sau insulinei și nerespectarea lor sau a numărului de carbohidrați calculați pentru acel moment, afectează eficacitatea tratamentului și poate cauza complicații (hiper- sau hipoglicemii, de exemplu).

Diabetul vine la pachet cu o mulțime de complicații, în principal cardio-vasculare, renale, neurologice și oftalmologice. De aceea, restricțiile alimentare urmăresc și reducerea riscurilor sau a complicațiilor. Așadar, sunt permise doar anumite tipuri de carne, slabă: pește slab (șalău, știucă, biban, stavrid, cod, crap etc.), pasăre, vacă, vițel, curcan.

Făinoasele (pâine, paste) și cartofii sunt o sursă principală de carbohidrați, de aceea trebuie consumați cu atenție:

Pâinea conține 50% carbohidrați (200g de pâine = 100g HC)

Mămăliga este o opțiune alternativă, iar echivalența este de 400g de mămăligă pripită = 100g de pâine.

Cartofii, orezul grișul, pastele cântărite după fierbere conțin 20% glucide  (o porție de 300g = 60 g HC).

O altă sursă de proteine de calitate sunt laptele și lactatele. Acestea trebuie consumate zilnic și conțin doar 5% carbohidrați (400 ml = 20g HC). Sunt o opțiune bună pentru gustare sau combinate cu alte alimente la micul dejun. Însă dintre brânzeturi sunt de preferat cele cu mai puțină sare și mai puține grăsimi.

Legumele diferă între ele ca aport de glucide la 100g, dar sunt obligatorii în alimentația zilnică.

Echivalența în HC la 100g: 1.5 – 8 HC – lobodă, urzici; spanac, dovlecei, ridichi, castraveți; ardei gras verde, praz, conopidă, anghinare, vinete; roșii, gulii, țelină, salată, varză; ciuperci, fasole verde, dovleac crud; ceapă; ardei gras, gogoșar; morcov, pătrunjel rădăcină/ 14 HC  - mazăre verde boabe/ 15 HC – păstârnac rădăcină)

Atenție la fasolea boabe, porumbul sau linte uscată. Trebuie consumate mai rar și în cantități bine cântărite (la 100g  - 20 HC – porumb fiert, 47 HC – fasole boabe uscată, 49 HC – linte uscată)

Fructele conțin fructoză și sunt o sursă bună de fibre și vitamine, de aceea nu ar trebui să vă lipsească din meniul zilnic. Însă renunțați complet la cele confiate sau uscate și cântăriți cu grijă și calculați fructele proaspete. Le puteți consuma și în compot dacă nu le puneți zahăr sau miere. Unii specialiștii au rețineri și în privința anumitor îndulcitori, deși sunt folosiți de mai mulți ani în alimentația diabeticilor. 100 g de fructe proaspete au aport diferit de glucide:

7-8g HC - pepene verde, căpșuni, fragi, avocado; pepene galben, grepfruit, lămâi;

10-12g HC – corcodușe, cireșe de mai  mandarine, caise, piersici, kiwi, ananas, zmeură, portocale, mure, afine

14-15g HC – gutui, vișine, coacăze negre, nectarine, prune, mere, pere

21g HC - banane, struguri.

Apa este obligatorie (minim 1,5 l/zi). Puteți consuma și ceai neîndulcit (2-3 căni/ zi). În farmacii există diferite ceaiuri de plante sau combinații care contribuie la scăderea glicemiei (combinații de frunze de afin, teci de fasole, frunze de dud alb, rădăcină de brusture și părți aeriene de urzică). Pentru iubitorii de cafea care nu au alte recomandări de la medic, cafeaua o puteți bea cu lapte sau cu un îndulcitor.

Trebuie să excludeți anumite alimente și băuturi cu zahăr sau fructe dulci uscate sau confiate (acestea au valori foarte ridicate ale carbohidraților și ridică nivelul glicemiei). Nici mierea nu este indicată în diabet sau alte surse de glucide precum siropul de agave sau de arțar.

Dacă citiți cu atenție etichetele produselor veți vedea la valorile nutriționale exact conținutul de glucide ale alimentelor, plus conținutul de sodiu și grăsimi. 




Comentarii

Lasa-ne comentariul tau