Acest site foloseste cookies. Prin navigarea pe acest site va exprimati acordul pentru folosirea acestora. Vezi mai multe detalii. [x]

O farmacie cum toate ar trebuisa fie

Cand copiii refuza sa mearga la scoala

04-12-2014

Este binecunoscuta importanta pe care o ocupa prima zi de scoala in viata unui copil si a familiei sale. Ceea ce se cunoaste mai putin este impactul pe care scoala il poate avea asupra psihicului unui copil, reprezentand cea mai freventa sursa de stress pentru elevi. Parasirea mediului securizant de acasa, relatia cu profesorii si colegii, standardele impuse de adulti pentru performantele scolare, schimbarea scolilor, sunt situatii care pot afecta copilul care va adopta un comportament de evitare a frecventarii scolii.

Cand copiii refuza sa mearga la scoala


Refuzul scolar este o realitate din ce in ce mai frecventa, stresul scolar si tulburarile lui secundare reprezentand cea mai frecventa cauza pentru care parintii solicita consult atat specialistului in psihiatria copilului, cat si medicului scolar sau pediatrului. Refuzul scolar presupune un refuz motivat al copilului de a frecventa scoala si/sau o dificultate de a ramane in clasa o zi intreaga, asociat cel mai des cu anxietate sau depresie.

Acest comportament este atribuit copiilor care isi doresc sa mearga la scoala si le este dor de ea, dar care se confrunta la csoala cu distress emotional caruia nu ii fac fata..Prin urmare, refuzul scolar este identificat la copiii care absenteaza de la scoala cu desavarsire si/sau se duc initial la scoala dar pleaca de la ore la un moment dat si/sau merg la scoala protestand, plangand sau expunand alte probleme de comportament si/sau prezinta o suferinta neobisnuita in timpul orelor de curs care va conduce spre un absenteism viitor.

Copiii care absenteaza de la scoala in urma unor boli cronice fizice, retragerea scolara motivata de parinti sau impusa de conditiile sociale si fuga pentru a evita abuzul nu reprezinta refuz scolar deoarece acesti factori nu sunt generate de copil. In aparitia si intretinerea acestui comportament joaca un rol important si interactiunile familiale disfunctionale: conflicte semnificative intre membrii familiei, probleme de comunicare, dependenta excesiva de parinti, rigiditatea, familii monoparentale, izolare fata de persoanele din afara familiei.

Debutul unui asemenea comportament tinde sa fie gradat. Simptomele pot aparea dupa perioadele sarbatorilor, dupa absenteism cauzat de o boala organica sau dupa vacante.evenimentele stresante de acasa, de la scoala sau cauzate de colegi si prieteni pot conduce la refuz scolar. Unii copii accepta sa plece de acasa dimineata, dar intampina dificultati in drumul si in apropierea scolii, in timp ce altii refuza sa paraseasca casa.

Manifestarile pot fi sub forma unui atac de panica, episoade de plans, crize de furie, autoagresivitate si simptome somatice care sunt prezente dimineata si care se amelioreaza daca i se va permite sa stea acasa. Cele mai frecvente acuze somatice sunt manifestari ale sistemului nervos vegetativ ( ameteli, transpiratii, dureri de cap, palpitatii ) si gastrointestinale ( greata, vome, dureri abdominale , diaree ) si pot fi expresia anxietatii si depresiei. Cu cat copilul sta o perioada de timp mai indelungata departe de scoala cu atat mai dificil ii va fi sa revina.

Multi am fi tentati sa spunem ca refuzul scolar este de fapt chiulul. Dar trebuie sa stiti ca , desi aceste doua notiuni nu se exclude reciproc, copiii cu refuz scolar difera semnificativ de cei care chiulesc deoarece la baza absenteismului stau tulburarile emotionale, anxietatea si depresia.Spre deosebire de acestia, copiii care chiuleste nu prezinta anxietate sau frica provocata de frecventarea scolii, incearca adesea sa ascunda absentele de parinti, nu stau acasa in timpul orelor de scoala, prezinta lipsa interesului de a invata si a bunavointei de a se conforma asteptarilor comportamentale sau academice si au frecvent comportamente antisociale (delicventa juvenila, minciuni, consum de droguri sau alcool).

Inceperea tratamentului in primele 10 luni de la aparitia refuzului scolar joaca un rol principal in preventia agravarii si prelungirii simptomatologiei. Reantoarcerea cat mai devreme posibil la scoala reprezinta scopul primar al tratamentului deoarece un refuz scolar prelungit pericliteaza dezvoltarea sociala, emotionala si performantele scolare si poate fi asociat cu probleme de sanatate mentala la maturitate si dificultati de intemeiere a propriei familii.

Asadar, refuzul scolar este un sindrom care are cauze multiple si poate genera diferite tipuri de comportamente daunatoare, motiv pentru care este important sa ne adresam specialistilor in vederea efectuarii unei evaluari atente pentru a fi identificati factorii responsabili de comportamentul de evitare a scolii si stabilirea unei interventii terapeutice adecvate.

Dr. Oana Anton




Comentarii

Lasa-ne comentariul tau