Acest site foloseste cookies. Prin navigarea pe acest site va exprimati acordul pentru folosirea acestora. Vezi mai multe detalii. [x]

O farmacie cum toate ar trebuisa fie

Cand este colesterolul un pericol pentru sanatate?

03-12-2014

Tot de ani buni, doctorii si mass-media cu obiective medicale atrag atentia la modul cel mai serios asupra riscurilor pe care le implica perfida hipercolesterolemie, popularizand totodata metodele prin care situatia poate fi corectata. In ciuda acestui fapt, se estimeaza ca, la nivel mondial, in mod constant, 70% dintre maturi au un nivel crescut al colesterolului si, desi in jur de jumatate dintre ei cunosc pericolele pe care le implica persistenta fenomenului, numai 10% iau masuri terapeutice.

Cand este colesterolul un pericol pentru sanatate?


S-au scurs decenii de cand s-a stabilit fara urma de indoiala ca exista o legatura de cauzalitate intre persistenta unei valori mari a grasimilor sanguine si declansarea unor maladii cardiovasculare cu potential extrem de sever. Tot de ani buni, doctorii si mass-media cu obiective medicale atrag atentia la modul cel mai serios asupra riscurilor pe care le implica perfida hipercolesterolemie, popularizand totodata metodele prin care situatia poate fi corectata.

In ciuda acestui fapt, se estimeaza ca, la nivel mondial, in mod constant, 70% dintre maturi au un nivel crescut al colesterolului si, desi in jur de jumatate dintre ei cunosc pericolele pe care le implica persistenta fenomenului, numai 10% iau masuri terapeutice. Colesterolul este indispensabil in economia fiziologica (contribuie la formarea membranelor celulare, a unor hormoni, a vitaminei D etc.).

Cea mai mare parte este sintetizata de catre ficat, prin metabolizarea grasimilor din hrana, restul provenind direct din anumite alimente. Pentru a se putea deplasa prin intermediul sangelui, acestor elemente grase exogene (din afara organismului) le sunt asociate la nivel hepatic niste proteine transportoare, combinatiile rezultate purtand denumirea de lipoproteine. Exista mai multe tipuri de lipoproteine, dar cu importanta practica sunt doua: LDL (low-density lipoprotein lipoproteine cu densitate mica) sau "colesterolul rau", respectiv HDL (high-density lipoprotein lipoproteine cu densitate mare) sau "colesterolul bun".

LDL repre­zinta baza pentru formarea pla­cilor de aterom, ce duc la ingus­tarea vaselor sanguine, crescand implicit pericolul de stop cardiac si de accident vascular cerebral.

HDL readuce colesterolul din diverse parti ale corpului inapoi la ficat, fiind apoi eliminat, deci are rol protector. Decalogul alimentatiei corecte: Sarmale dietetice (insa la fel de gustoase ca acelea cu tocatura), prajituri light (dar cu savoarea celor "inecate" in ciocolata), fripturi fara grasime (totusi cu farmecul cefei de porc impanate). Asocierea acestor termeni pare, la prima vedere, imposibila; oricine stie ca preparatele amintite sunt doldora de calorii.

Facand insa cateva modificari minore, care, garantat, nu le vor schimba nici gustul, nici aspectul, va veti da seama ca mancarurile preferate pot deveni mai putin periculoase pentru artere si inima, pentru sanatate in general.

Incepeti prin a reduce la jumatate cantitatea de grasimi (untura, unt, smantana, uleiuri etc.) pe care o foloseati pana acum la prepararea bucatelor.

Includeti si pescaria in ruta pentru targuielile saptamanale. Interesati-va de noi metode de a prepara pestele, testati soiuri inedite.

Cand prajiti carnea sau orice altceva, utilizati o tigaie antiaderenta, cu strat de teflon, pentru a nu fi nevoiti sa adaugati prea mult ulei.

Evitati grasimile saturate sau, daca acest lucru nu este posibil, reduceti-le drastic si completati diferenta cu ulei vegetal obtinut prin presare la rece. Optati la gatit pentru uleiul extravirgin de masline, bogat in acizi grasi mononesaturati, care se comporta intr-o maniera neutra fata de colesterol. Pentru asezonarea salatelor, folositi uleiul de rapita, care participa la buna functionare a sistemului cardiovascular. Utilizati regulat si uleiul de floarea-soarelui, bogat in omega-6, familie de acizi grasi esentiali polinesa­turati, care contribuie la reducerea colesterolului din sange. Inlocuiti untul ori untura cu care ungeati de obicei friptura la cuptor cu zeama de portocale, bere sau vin alb.

Nu renuntati la branzeturi, chiar daca aveti colesterolul mare. Sunt o excelenta sursa de proteine de buna calitate si de calciu indispensabil pentru oase. Optati pentru versiunile cu continut mai mic de grasimi sau “umblati” putin la cantitati. Folositi lactate degre­sate la prajituri si veti reduce mult din numarul total de calorii.

De la oua, utilizati preponderent albusurile, pentru a reduce colesterolul. Doua albusuri pot tine locul unui ou intreg.

Inlaturati grasimea de pe carnea de porc si pielitele de la pui sau curcan. Pregatiti felul principal pe un gratar, pentru ca sosul sa se poata scurge.

In loc de calire in unt sau ulei, incercati supa de pui pentru a fierbe legumele servite la garnitura. Aceeasi supa poate fi folosita si la obtinerea piureului de cartofi. Pentru un plus de savoare, adaugati usturoi pisat.

Inlocuiti zaharul rafinat cu zahar brun si injumatatiti cantitatile din retete (puteti completa cu indulcitori artificiali).

Mancati soia. Proteinele continute de aceasta planta contribuie la diminuarea nivelului colesterolului rau din sange. Bogata in proteine de buna calitate, constituie o alternativa la carne si totodata o sursa de acizi grasi polinesaturati.

Cand este oportuna medicatia? Hipolipemiantele de sinteza nu se impun decat in cazul persoanelor care nu au constatat modificari ale nivelului colesterolului (in special a valorii LDL) in urma regimului alimentar corect urmat vreme de minimum trei saptamani.

Tratamentul medicamentos specific va fi instituit, retineti! Numai dupa consult de specialitate si doar la indicatia doctorului, atat in ce priveste tipul produselor farmaceutice oportune, a schemei terapeutice, cat si a posologiei, a duratei curei. De ce o asa rigoare? Intrucat fiecare pacient are particularitati organice si prezinta anumite predispozitii patologice (date de bolile asociate, de factorii de risc cardiovasculari suplimentari), prin urmare terapia va fi individualizata.

De retinut! Valorile arterelor viabile

Este, asa cum am aratat, absolut normal si chiar esential sa existe colesterol in organism, insa nu peste niste limite, mai ales in privinta LDL. Astfel, in absenta factorilor de risc (tabagism, hipertensiune, exces ponderal, diabet, antecedente familiale, sedentarism), concentratia LDL la adulti trebuie sa fie mai mica de 220 mg/dl. In prezenta unui element predispozant la afectiuni cardiovasculare, nivelul e necesar sa se situeze sub 160 mg/dl, iar daca exista mai mult de doua, sub 130 mg/dl.

Cum procesul aterosclerotic determinat de hipercolesterolemie poate debuta uneori chiar din copilarie si cum de obicei avanseaza "tacut", uneori multi ani fara simptome, pana la aparitia ingustarilor arteriale semnificative, nu ar strica sa se faca o dozare pana la majorat (se considera normal ca LDL sa fie inferior 110 mg/dl).

Ca regula generala, dupa varsta de 20 de ani, orice persoana ar fi bine sa-si determine profilul lipidic (colesterol total, LDL, HDL, trigliceride) cel putin la fiecare jumatate de deceniu. Daca valorile obtinute sunt nefiresti sau daca exista mai multi factori de risc cardiovascular, atunci analizele trebuie facute mai des, la indicatia medicului, cel mai probabil la trei luni o data.

In cazul persoanelor in varsta, care cumuleaza deseori mai multi factori de risc, nivelul LDL trebuie sa fie mai mic de 100 mg/dl. E bine de stiut si ca nivelul crescut al trigliceridelor (peste 150 mg/dl) presupune cu mare probabilitate indezirabila asociere dintre LDL crescut si HDL redus.




Comentarii

Lasa-ne comentariul tau