Acest site foloseste cookies. Prin navigarea pe acest site va exprimati acordul pentru folosirea acestora. Vezi mai multe detalii. [x]

O farmacie cum toate ar trebuisa fie

Ce investigatii sunt necesare varstnicilor?

04-12-2014

Se pare ca toti incercam sa gasim secretul magic al imbatranirii sanatoase. Odata cu inaintarea in varsta este de asteptat ca organismul uman sa sufere anumite modificari. Modul in care se desfasoara procesul de imbatranire depinde in mare parte de factorii genetici (mosteniti). Cu toate acestea, un impact puternic asupra felului de a imbatrani il au atat stilul de viata, cat si prevenirea anumitor afectiuni. Din fericire, stilul de viata poate fi controlat, iar multe boli pot fi prevenite prin investigatii facute la timp.

Ce investigatii sunt necesare varstnicilor?


Se pare ca toti incercam sa gasim secretul magic al imbatranirii sanatoase. Odata cu inaintarea in varsta este de asteptat ca organismul uman sa sufere anumite modificari. Modul in care se desfasoara procesul de imbatranire depinde in mare parte de factorii genetici (mosteniti). Cu toate acestea, un impact puternic asupra felului de a imbatrani il au atat stilul de viata, cat si prevenirea anumitor afectiuni. Din fericire, stilul de viata poate fi controlat, iar multe boli pot fi prevenite prin investigatii facute la timp. Nu este niciodata prea tarziu sau prea devreme sa alegem calea unei imbatraniri sanatoase. Iata cateva investigatii necesare pentru a depista din timp anumite afectiuni ce apar la varsta a treia:

Dislipidemia poate fi pusa in evidenta prin analize de laborator (lipidograma serica) facute regulat (cel putin o data la sase luni). Depistarea precoce a dislipidemiei permite interventii curative precoce, cu reducerea considerabila a riscului cardiovascular. Este foarte importanta estimarea corecta a nivelurilor lipidelor plasmatice: colesterolul (in special LDL- colesterolul si HDL-colesterolul) si trigliceridele, in vederea luarii deciziilor cu privire la initierea unui tratament.

Ateroscleoza. Multiple dovezi stiintifice sustin ca ateroscleroza poate fi incetinita si chiar oprita prin masuri terapeutice specifice, cu atat mai eficiente cu cat sunt mai timpuriu aplicate. Diagnosticarea precoce a aterosclerozei, in faza asimptomatica, este de mare importanta pentru preventia bolilor cardiovasculare. De-a lungul timpului s-au dezvoltat mai multe metode de investigare: Vizualizarea angiografica a deformarilor sau ingustarilor lumenului unui vas ramane cel mai bun test prezumtiv - desi invaziv - pentru demonstrarea unei ateroscleroze latente. Astfel, angiografia coronariana permite vizualizarea si evaluarea arterelor pana la un diametru de 0,5 mm. Ecografia Doppler vasculara permite, neinvaziv, sa se aprecieze viteza si uniformitatea fluxului sanguin arterial, ca si conturul si linearitatea vasului. Ea pune in evidenta si prezenta de placi ateromatoase in diverse teritorii: artera aorta, carotida si ramurile ei, vertebrale. Ecografia, insa, este putin utila in practica clinica pentru vizualizarea placilor aterosclerotice. Scintigrafia, utilizand radionuclizi, poate furniza date asupra fluxului circulator al inimii, vizualizand defectele de perfuzie ale miocardului; la fel vizualizarea fluxului circulator cerebral cu tehnici izotopice si tomografie cu emisie de pozitroni. Prezenta radiologica a calcifierilor la nivelul vaselor sanguine este sugestiva pentru ateroscleroza. Vizualizarea arterelor vertebrale calcificate pe o radiografie de coloana cervicala indica prezenta de modificari aterosclerotice. Arteriografia este o noua metoda, non invaziva, de depistare precoce a modificarilor vasculare aterosclerotice. Se realizeaza cu pacientul in pozitie culcata pe o canapea, relaxat, si consta in masurarea timp de cateva secunde a undei de puls a arterei brahiale prin aplicarea pe brat a unei mansete similara celei de la tensiometru, ce comprima artera. Viteza de propagare a undei de puls este o masura a afectarii vasculare. O atentie deosebita cu o investigare mai precoce si mai aprofundata trebuie facuta la persoanele ce prezinta anumiti factori de risc pentru dislipidemie si ateroscleroza: inaintarea in varsta, menopauza, abuzuri alimentare, abuz de alcool, fumatul, obezitatea, sedentarismul, stresul, antecedentele familiale.

Diabetul Zaharat. Testul de baza care ajuta la depistarea diabetului zaharat este masurarea glicemiei (cantitatea de glucoza in sange) dimineata, pe stomacul gol. Valori ale glicemiei cuprinse intre 70 si 120 mg/dl (in functie de laborator si de reactivii care sunt folositi) sunt considerate normale, in vreme ce valori mai mari de 120 mg/dl dau diagnosticul de diabet zaharat. Alteori, e necesara continuarea investigatiilor cu un TTGO (test de toleranta la glucoza oral) si hemoglobina glicozilata (o analiza de sange ce arata media glicemiilor in ultimele 6-8 saptamani). Persoanele cu risc de a dezvolta diabet zaharat tip 2, cu varsta de peste 50 de ani, trebuie sa-si determine glicemia la intervale mult mai frecvente. Din categoria acestor persoane mentionam: descendentii (copii) pacientilor cu diabet zaharat tip 2, persoanele cu hipertensiune si dislipidemie, femeile cu istoric de diabet gestational sau care au dat nastere unor copii cu greutate la nastere peste 4 kilograme, persoanele cu obezitate.

Cardiopatia ischemica sau valvulara si tulburarile de ritm cadiac sunt afectiuni frecvente la varstnici, ce pot fi depistate printr-o serie de investigatii cum ar fi: electrocardiograma, testul de efort, ecografia cardiaca, probe de sange (hormoni tiroidieni, o serie de enzime cardiace).

Hipertensiunea arteriala. Diagnosticul de hipertensiune arteriala se stabieste in cazul in care pacientul prezinta in mod persistent valori ridicate ale tensiunii arteriale. Pentru stabilirea diagnosticului sunt necesare trei masuratori ale tensiunii, la intervale de o luna. Pot fi efectuate, de asemenea, analize de laborator pentru a identifica posibilele cauze ale hipertensiunii arteriale secundare si a stabili daca aceasta a determinat afectiuni oculare, renale sau ale inimii. Se efectueaza analize suplimentare pentru depistarea diabetulului zaharat si a unor valori ridicate ale colesterolului, acestia reprezentand factori de risc in dezvoltarea afectiunilor inimii care pot necesita tratament. Creatinina serica se masoara cu scopul de a detecta eventuale afectiuni renale, care pot reprezenta fie cauza, fie rezultatul hipertensiunii arteriale. Electrocardiograma se realizeaza pentru a identifica eventualele anomalii ale inimii ca urmare a hipertensiunii arteriale. Se poate realiza, de asemenea, o radiografie toracica sau o ecografie cardiaca cu scopul de a detecta eventualele semne de dilatatie cardiaca sau afectiuni ale inimii.

Bronhopneumopatia cronica obstructiva. Un consult pneumologic cu efectuarea unei spirometrii este recomandat in cazul in care faceti frecvent infectii respiratorii. Testul de spirometrie masoara functia pulmonara. In timpul unui test de spirometrie respiratia este monitorizata in timp ce pacientul respira intr-un tub atasat la un spirometru. In cazul in care rezultatele testului de spirometrie si examenul fizic o cer, pot fi recomandate investigatii suplimentare, ca de exemplu o radiografie pulmonara, un examen tomografic al toracelui sau o bronhoscopie.

Gastrita atrofica cronica se manifesta frecvent printr-o senzatie de arsura in partea superioara a abdomenului numita pirozis, dar poate evolua si fara simptome. O gastrita cronica neglijata poate evolua spre dezvoltarea ulterioara a unui cancer gastric. De aceea se recomanda o abordare serioasa a afectiunii si efectuarea, in scopul diagnosticarii precoce, a unei endoscopii digestive superioare cu biopsii seriate. Examenul radiologic baritat poate releva pliuri de mucoasa ingrosata, iar investigatia gastroscopica cu biopsie va stabili diagnosticul de certitudine. Este importanta, de asemenea, identificarea infectiei cu Helicabacter pylori.

Constipatia cronica si meteorismul abdominal precum si alternanta constipatiei cu diareea pot ascunde un cancer colorectal. Colonoscopia este principala investigatie pentru diagnosticarea cancerului colorectal. CA19-9 este markerul tumoral sanguin ce poate ridica suspiciunea de cancer de colon.

Tulburarile cognitive. O evaluare neurogeriatrica cu teste de memorie pentru depistarea dementelor este recomandata daca familia percepe mici tulburari in comportamentul varstnicului.

Osteoporoza. Osteodensitometria (DEXA) este o metoda curenta de determinare a densitatii osului si implicit a rezistentei lui. Utilitatea metodei este demonstrata mai ales in urmarirea tratamentului osteoporozei, fenomen care apare in special la menopauza. Examinarea DEXA se face cel mai frecvent la nivelul soldului si coloanei vertebrale, zone expuse in mod frecvent la fracturi la pacientii de varsta a treia.

Artroza (gonatroza, coxartroza) sunt diagnosticate printr-o serie de investigatii imagistice ca radiografiile, tomografiile si ecografiile musculotendinoase. Infectiile urinare, frecvent intalnite la persoanele varstnice, sunt diagnosticate printr-un simplu sediment urinar si o urocultura.

TUMORILE UTERINE SI ADENOMUL DE PROSTATA sunt diagnosticate in urma unor controale ginecologice si urologice periodice (o data pe an) asociate unor ecografii pelviene. Este recomandat, de asemenea, controlul biologic al PSA-ului care este markerul tumoral ce ridica suspiciunea unui adenocarcinom de prostata.

Cancerul mamar poate fi depistat printr-o serie de investigatii imagistice ca: mamografia este o radiografie mamara care poate adesea depista tumori care sunt prea mici pentru a putea fi palpate de medic. Medicii specialisti pot recomanda repetarea regulata a mamografiei (anual sau la 2 ani), in special in cazul femeilor cu factori de risc pentru cancer mamar. ecografia mamara, ca si rezonanta magnetica nucleara (RMN) a sanului se recomanda in cazul in care examinarea clinica sau mamografia depisteaza un nodul mamar. Ea este adesea folosita pentru diferentierea nodulilor solizi de nodulii plini cu lichid (chiste); biopsia mamara. In cazul in care este depistat un nodul mamar, se extirpa o mica portiune din el, pentru a fi analizata microscopic, pentru a se cauta prezenta celulelor canceroase. Biopsia se realizeaza prin introducerea la nivelul nodulului a unui mic ac cu care se preleveaza tesut.

HIPOTIROIDISMUL SI HIPERTIROIDISMUL trebuie investigate din timp prin controale periodice ale functiei tiroidiene (hormonii tiroidieni: TSH, Free T3 si Free T4) si prin efectuarea unei ecografii sau a unei scintigrafii tiroidiene in cazul in care valorile hormonilor tiroidieni sunt modificate biologic.

Glaucomul este o afectiune al carei diagnostic se pune in cadrul unui consult oftalmologic printr-o serie de investigatii: tonometria, prin care se masoara presiunea intraoculara. Presiunea normala intraoculara este intre 10 si 21 mmHg. Persoanele cu glaucom au o presiune mai mare decat normalul. oftalmoscopia prin care se diagnosticheaza lezarea nervului optic care apare in glaucom Cataracta. Diagnosticul de cataracta se stabileste in urma consultului oftalmologic. Oftalmologul va examina ochiul cu ajutorul unei lanterne-stilou si va preciza caracteristicile, localizarea si intinderea acesteia.

Hipoacuzia si surditatea sunt afectiuni foarte frecvente ale varstnicului se recomanda efectuarea unei audiograme si a unui consult ORL la aparitia primelor dificultati auditive.

Depistarea carentelor vitaminice (vitamina D, B12, a acidului folic) este foarte importanta la pacientii varstnici. Un consult stomatologic macar o data pe an este recomandat la varsta a treia.

Asemenea oricarei revizii de tip tehnic, buna functionare a organismului uman trebuie supravegheata in permanenta, iar pe masura ce inaintam in varsta, motivele pentru care este bine sa mergem la medic se inmultesc.

Dr. Ioana ALMAS Medic specialist geriatru




Comentarii

Lasa-ne comentariul tau