Acest site foloseste cookies. Prin navigarea pe acest site va exprimati acordul pentru folosirea acestora. Vezi mai multe detalii. [x]

O farmacie cum toate ar trebuisa fie

Ce se ascunde în spatele poftei de mâncare greu de controlat?

25-06-2018

Vi se întâmplă deseori să simţiţi că, deşi aţi mâncat suficient, parcă nu vă săturaţi şi mai vreţi o porţie sau râvniţi imediat după masă la diverse gustări? În aceste situaţii nu foamea este de vină ci o altă cauză, de multe ori nebănuită.

Ce se ascunde în spatele poftei de mâncare greu de controlat?


Iată şase dintre cele mai comune motive ale senzaţiei constante de poftă de mâncare:

Somnul insuficient

Dacă obişnuiţi să dormiţi prea puţin, acest lucru ar putea avea un efect direct asupra poftei de mâncare şi a cantităţii de alimente consumată. O durată prea scurtă a perioadei de somn perturbă nivelurile unor hormoni cu roluri foarte importante în organism, leptina şi grelina. Cele două reglează metabolismul şi au un efect direct asupra greutăţii corporale dictând creierului că am mâncat suficient.

Nu este deci de mirare că, mai nou, oamenii de ştiinţă insistă pe rolul acestor hormoni în epidemia de obezitate cu care se confruntă majoritatea ţărilor dezvoltate. Grelina este un hormon peptidic ce stimulează apetitul şi este considerat antagonic leptinei care inhibă sațietatea când este prezent într-o concentrație ridicată. Astfel, somnul insuficient reduce nivelurile leptinei, care suprimă pofta de mâncare, şi le creşte pe cele ale grelinei, care stimulează foamea. De aici până la acumularea de kilograme în plus nu mai este decât un pas.

Analiza celor doi hormoni va releva dacă nivelurile lor sunt anormale, caz în care medicul poate recomanda un tratament adecvat. De asemenea, se poate apela la ajutorul oferit de cicoare, o plantă ce stimulează producţia de leptină, iar apetitul alimentar poate fi astfel ţinut mai uşor în frâu.

Deshidratarea

Nu de puţine ori senzaţia de sete este confundată cu cea de foame. Aşadar, când simţiţi că vreţi să mâncaţi ceva neapărat, deşi nu a trecut mult timp de la ultima masă, nu cumva sunteţi de fapt deshidrataţi? Acesta este motivul pentru care medicii recomandă ca organismul să fie în permanenţă hidratat, iar nutriţioniştii insistă să se consume unul-două pahare cu apă înainte de masă.

O posibilă sarcină

Se spune că o femeie însărcinată mănâncă pentru două persoane. Însă, specialiştii atrag atenţia că în acest caz nu cantitatea contează, ci calitatea, iar o viitoare mămică trebuie să consume doar circa 200 de calorii în plus faţă de alimentaţia de dinainte de a rămâne gravidă. Pentru a evita un consum prea mare de hrană ca urmare a cedării în faţa poftelor, este bine ca femeile însărcinate să se înconjoare de alimente nutritive, de cât mai multe fructe şi legume proaspete, crude şi zemoase şi să renunţe, pe cât posibil, la produsele intens procesate, care accentuează senzaţia de foame.

Un aport prea mare de carbohidraţi

Consumul la o singură masă a unei cantităţi mari de carbohidraţi cu absorbţie rapidă (cartofi, orez alb, pâine, dulciuri, băuturi îndulcite, bere etc.) conduce către o creştere exponenţială a nivelului de zahăr din sânge şi, ca urmare, pancreasul va pompa mai multă insulină. Astfel, nivelul de zahăr va scădea la fel de brusc şi este resimţită ”pofta”, aparent inexplicabilă, de carbohidraţi.

Pentru a stopa acest proces, ce poate duce la îngrăşare rapidă, este indicat să se consume proteine la fiecare masă, precum peşte sau carne de pui şi brânză, cât mai multă salată de crudităţi bogată în fibre alimentare şi o porţie de legume cu absorbţie lentă, precum broccoli, mazăre, fasole, năut, conopidă, roşii, orez brun, cereale integrale, linte, soia, varză, nuci şi seminţe crude.

Efectul sindromului premenstrual

Este dovedit ştiinţific faptul că apetitul alimentar al femeilor creşte în perioada premenstruală. Poftele de carbohidraţi sunt resimţite mai acut de femeile care prezintă semne ale sindromului premenstrual. Acesta este un efect al fluctuaţiilor hormonale prin care trece organismul, însă poate fi vorba şi despre o sensibilitate mai mare la insulină sau de o modificare a nivelurilor de serotonină. Şi în acest caz este indicat să se insiste pe includerea în dieta zilnică a proteinelor sănătoase şi a legumelor şi fructelor dulci şi zemoase. În plus, trebuie diminuat consumul de cofeină şi de alcool deoarece pot avea un efect direct asupra echilibrului hormonal.

Stresul

Chiar şi cel mai nesemnificativ eveniment stresant din viaţă poate determina o persoană să îşi găsească confortul emoţional în mâncare. Ştiinţa are şi în acest caz o explicaţie: nivelurile de cortizol - un hormon produs de glanda suprarenală şi eliberat ca răspuns la stres – pot creşte exponenţial în situaţii presante declanşând o exacerbare a poftei de mâncare deoarece creierul crede că organismul trebuie să se alimenteze mai bine pentru a face faţă ”pericolului”. Şi, pentru că acest ”pericol” nu este unul fizic, ci psihic, iar persoana afectată nu va arde acele calorii prin fugă sau luptă, ele se depun sub formă de grăsime. De aceea, nu de puţine ori, persoanele care au un stil de viaţă afectat constant de stres sunt supraponderale sau obeze.

În acest caz sunt recomandate tehnicile de gestionare a stresului şi cele de relaxare, efectuarea de exerciţii fizice zilnice şi asigurarea unui stoc de alimente inofensive din punct de vedere caloric, mereu la îndemână.




Comentarii

Lasa-ne comentariul tau