Acest site foloseste cookies. Prin navigarea pe acest site va exprimati acordul pentru folosirea acestora. Vezi mai multe detalii. [x]

O farmacie cum toate ar trebuisa fie

Cele mai comune afectiuni determinate de inaintarea in varsta

24-11-2014

Procesul de imbatranire este normal si natural, nu trebuie vazut ca o imbolnavire sau ca o scadere a calitatii vietii. Inaintarea in varsta implica, bineinteles, o serie de schimbari, atat pozitive, cat si negative, insa nu trebuie sa va ingrijorati. Puteti sa va bucurati in continuare de viata si de toate placerile pe care aceasta vi le ofera, doar fiind mai atenti si intelegand ceea ce se intampla cu organismul dumneavoastra, incercand astfel sa va mentineti in forma.

Cele mai comune afectiuni determinate de inaintarea in varsta

Procesul de imbatranire este normal si natural, nu trebuie vazut ca o imbolnavire sau ca o scadere a calitatii vietii. Inaintarea in varsta implica, bineinteles, o serie de schimbari, atat pozitive, cat si negative, insa nu trebuie sa va ingrijorati. Puteti sa va bucurati in continuare de viata si de toate placerile pe care aceasta vi le ofera, doar fiind mai atenti si intelegand ceea ce se intampla cu organismul dumneavoastra, incercand astfel sa va mentineti in forma.

Dupa varsta de 60 de ani, ca urmare a scaderii rezervei fiziologice a majoritatii sistemelor si organelor, corpul prezinta un risc mult mai mare de a se imbolnavi. Iata care sunt cele mai frecvente afectiuni determinate de inaintarea in varsta:

1. Afectiuni determinate de alterarea metabolismului lipidic:

Dislipidemia este o afectiune determinata de cresterea nivelului colesterolului si a trigliceridelor in sange, ce apare, in general, odata cu inaintarea in varsta, datorita imposibilitatii organismului de a le mai metaboliza cum trebuie. Aceasta afectiune duce la aparitia de placi de colesterol la nivelul vaselor.
Ateroscleroza apare ca urmare a depunerii de placi de colesterol pe peretii arterelor, ducand la ingustarea lumenului lor si ca urmare la o scadere a aportului de oxigen si nutrienti la nivelul diferitelor sisteme si organe. Fragmente din aceste placi se pot detasa si pot infunda mici vase din creier si inima, determinand aparitia accidentelor cerebrale si a infarctelor miocardice.
O dieta bogata in legume, fructe si in grasimi nesaturate (uleiuri de floarea-soarelui, masline, soia si rapita) contribuie la o scadere a riscului de a dezvolta aceste afectiuni. Evitati consumul de grasimi saturate, in principal grasimi trans (unt, branízeturi grase, carne grasa, produse prajite in grasimi animale). Aportul nutritional de grasime saturata recomandat pe zi nu trebuie sa depaseasca 20 g.

2. Afectiuni determinate de alterarea metabolismului glucidic:

Diabetul zaharat este o afectiune caracterizata prin cresteírea cantitatii de glucoza in sange, datorita faptului ca pancreasul nu mai produce suficienta insulina pentru a metaboliza glucoza. Din pacate, aceasta boala determina deteriorari atat la nivelul arterelor organismului (arteriopatia diabetica), cat si la nivelul microcirculatiei anumitor organe: ochi (retinopatia diabetica), rinichi (nefropatia diabetica), inima (cardiopatia ischemica).
O dieta saraca in aditivi alimentari si dulciuri din comert, precum si un program de exercitii fizice regulate, mentinerea unei greutati in limite normale previn aparitia acestei afectiuni. Evitati pe cat posibil consumul de alcool si fumatul. Faceti controale regulate ale glicemiei, pentru depistarea precoce a unei eventuale tolerante alterate la glucoza.

3. Afectiuni ale aparatului cardiovascular:

Cardiopatia ischemica sau valvulara si tulburarile de ritm cadiac apar ca urmare a calcifierii valvelor inimii si atrofierii muschilor inimii, din cauza tulburarilor de contractie a miocardului. Pacientii resimt deseori lipsa de aer, palpitatii, oboseala.
Hipertensiunea arteriala apare ca urmare a scaderii elasticitatii peretelui vascular, cu ingreuínarea circulatiei sanguine.
Evitati consumul exagerat de sare. Alegeti alimente care contin putina sare si sodiu. O persoana sanatoasa ar trebui sa consume maximum 2,4 grame de sodiu pe zi. Asta inseamna 6 grame de sare, adica o lingurita de sare de masa pe zi.
Eliminati bauturile alcoolice! Alcoolul contine multe calorii iar in cantitate exagerata contribuie la cresterea tensiunii arteriale.
Incercati sa substituiti carnea de porc cu pui si cu peste.
Faceti multa miscare, cel putin 30 de minute pe zi.
Incercati sa va mentineti o greutate in limitele normalitatii. In cazul in care sunteti supraponderal sau obez, prezenta acestei greutati in plus creste riscul de hipertensiune. Un mod de a afla daca trebuie sa scadeti in greutate este calculul indicelui de masa corporala sau IMC= greutatea/inaltimeaò . Daca IMC-ul este peste rata normala (25 kg/mò) sau daca talia masoara mai mult de 90 cm (femei) sau 120 cm (barbati), exista riscul de a dezvolta boli cardiovasculare. Faceti controale regulate ale tensiunii arteriale si electrocardiograme, si vorbiti cu medicul de familie pentru a afla daca aveti risc crescut de hipertensiune arteriala sau de boli cardiace.

4. Afectiuni ale aparatului respirator:

Bronhopneumopatia cronica obstructiva. Odata cu inaintarea in varsta apare o scadere a capacitatilor pulmonare, cu o reducere a schimbului de gaze la nivel alveolar, datorita deformarii cutiei toracice si modificarilor vasculare cu scaderea elasticitatii vaselor pulmonare. Scade astfel rezistenta la infectii a aparatului respirator.
Un consult pneumologic cu efectuarea unei spirometrii este recomandat in cazul in care faceti infectii respiratorii frecvente. Testul de spirometrie masoara functia pulmonara. In timpul unui test de spirometrie, respiratia este monitorizata in timp ce pacientul respira intr-un tub atasat la un spirometru. In cazul in care rezultatele testului de spirometrie si examenul fizic o cer, pot fi recomandate teste suplimentare; de exemplu, o radiografie, pentru a stabili cat de afectati sunt plamanii de boala.
Exercitiul fizic regulat in aer liber mentine o capacitate pulmonara corecta. Incercati sa va odihniti cel putin opt ore pe zi. Renuntati la fumat. Folositi un umidificator de camera daca aerul in incaperea in care dormiti este foarte uscat.

5. Afectiuni ale aparatului digestiv:

Gastrita atrofica este o afectiune ce apare ca urmare a diminuarii functiei secretorii la nivelul glandelor salivare, pancreasului, bilei si stomacului, cu reducerea aciditatii si cu scaderea asimilatiei. Deseori, pacientii resimt o jena in epigastru sau arsuri si reflux gastro-esofagian.
Evitati mesele copioase, incercati sa mancati mai des si in cantitati mai mici. Alimentele recomandate sunt: supele de carne, borsurile, supele-crema care se digera usor si stimuleaza digestia. Carnea permisa este cea de vita, vitel, peste sau pasare (fiarta, gratar). Nu se recomanda carne cu condimente iritante (piper, ardei iute) sau afumata. Fructele sunt indicate mai ales sub forma de compoturi, mere coapte, sucuri, cu adaosuri de cantitati mici de zahar sau de miere. Dulciurile concentrate pot fi greu suportate. Trebuie evitat consumul de grasimi, tocaturi, prajeli, ranítasuri, care accentueaza tulburarile de golire a stomacului si favorizeaza refluxul continutului din duoden in stomac.
Constipatia cronica si meteíoírismul abdominal apar ca urmare a exacerbarii la nivel intestinal a florei de putrefactie.
Este recomandata o dieta bogata in legume si fructe, pentru a stimula formarea scaunului normal.

6. Afectiuni ale sistemului nervos:

Boala Parkinson. Este o afectiune ale carei simptome (tremor si rigiditate musculara cu miscari incetinite si limitate) apar de obicei la persoane cu varste intre 50 si 60 de ani. Afectiunea evolueaza lent si uneori poate trece neobservata de familie, de prieteni si chiar de persoana in cauza. Un numar mic de persoane dezvolta simptomele doar pe o singura parte a corpului, acestea neprogresand si pe cealalta parte.
Medicamentele pot controla simptomele intr-o oarecare masura, dar, o data cu evolutia bolii, acestea devin din ce in ce mai ineficiente.
Tulburari cognitive cu aparitia dementelor. Odata cu inaintarea in varsta se constata o atrofie normala a emisferelor cerebrale si a cerebelului.
Modificarile acestea au insa un substrat genetic si de mediu, la care se adauga factorii vasculari cu reducerea oxigenarii cerebrale.
O evaluare neuro-geriatrica cu teste de memorie pentru depistarea dementelor este recomandata daca familia percepe mici tulburari in comportamentul varstnicului.
Incercati sa faceti exercitii de memorie: memoratul unui citat, a unei poezii, rebusul, integramele, calculul facturilor de utilitati va pun mintea la lucru. Incercati sa fiti cat mai activi din punct de vedere social, sa luati parte la cat mai multe evenimente sociale: lansari de carte, concerte, actiuni sportive.

7. Afectiuni psihiatrice :

Sindromul anxios-depresiv la varstnici este adesea determinat de bolile fizice care apar odata cu inaintarea in varsta. Durerea cronica sau handicapul fizic pun foarte usor moralul la pamant. Mai mult, depresia poate aparea si ca urmare a dementei ori a medicamentelor ingerate pentru diversele afectiuni. Dispozitia pacientului este caracterizata prin suferinta si nefericire. Anxietatea este de asemenea frecvent intalnita, ca si iritabilitatea. Apare agitatia, o stare de neliniste, pacientul isi framanta degetele, isi misca neincetat picioarele. Lipsa interesului sau a placerii este frecvent intalnita, dar nu este relatata de pacient. Se asociaza simptome ca perturbarea somnului, variatia diurna a dispozitiei, pierderea apetitului, scaderea in greutate, constipatia, pierderea libidoului. Ideile depresive sunt simptome importante si accentueaza sentimentele de culpabilitate ale varstnicului.
Dintre deficientele nutritionale, scaderea nivelurilor vitaminei B12 si a acidului folic, elemente ce participa la multe procese metabolice, in special la nivelul sisteímului nervos central, reprezinta un evident factor de risc al tulbuírarilor cognitive si al depresiei.
Tratamentul starilor depresive la varstnic are un caracter de urgenta si implica demersuri multidirectionale, cu participarea activa a anturajului, familiei, sau supraíveghere atenta in institutii specializate, tinand cont de riscul suicidar. Psihoterapia cu participarea familiei, unde este posibil sau a personalului, chiar daca nu a dat rezultate uimitoare este neceísara in toate formele de depresie. De asemenea, poate fi conceput un program de activitate al bolnavului, de inserare in grup (familie, comunitate), de plimbare, lectura, vizite, programe de ergoíterapie si muzicoterapie, sau fototerapia sub forma unor bai de lumina.

8. Afectiuni ale aparatului locomotor:

Osteoporoza. Odata cu inaintarea in varsta apare o scadere a capitalului osos cu aparitia osteoporozei.
Miscarea este foarte imporítanta, mai ales cea in aer liber, cel putin 30 de minute pe zi. Alergatul, joggingul, plimbarile, dansul si antrenamentele cu greutati sunt exercitii care stimuleaza oasele mai mult decat alte sporturi (inotul, de exemplu). Exercitiile fizice scad si riscul caderilor prin imbunatatirea echilibrului.
Alimentele bogate in calciu si vitamina D sunt recomandate pentru a creste masa osoasa. Aportul de calciu trebuie sa fie intre 1000-1500 mg pe zi. Calciul poate fi gasit in iaurt, legume verzi (cum e varza), produse din soia (branza tofu), peste si fructe de mare (precum somonul si stridiile) si in semintele de susan. Aportul zilnic recomandat de vitamina D este de aproximativ 400-800 UI. Ea este sintetizata in corpurile noastre prin expunerea la soare si se gaseste in produsele alimentare precum galbenusul, ficatul sau pestele de apa sarata. Vitamina D ajuta si la absorbtia calciului.
Artroza (gonartroza, coxartroza) este o afectiune ce apare odata cu inaintarea in varsta datorita modificarilor la nivel articular cu ingustarea spatiului articular si distrugerea cartilajului suprafetelor articulare.
Evitati sedentarismul!
Miscarea mentine articulatiile mobile si impiedica atrofierea muschilor. Pentru a preintampina instaílarea artrozelor ar trebui evitate: suprasolicitarile articulare (caratul unor greutati foarte mari), incarcarea articulara (obezitatea), traumatismele, frigul si umezeala. Nu trebuie uitat ca inotul si mersul pe bicicleta sunt sporturile cu cele mai benefice efecte la nivelul articulatiilor.

9. Afectiuni ale aparatului urinar:

Incontinenta urinara reprezinta una din cele mai frecvente afectiuni ale aparatului urinar la varsta a treia. Capacitatea vezicii urinare se reduce odata cu inaintarea in varsta. De aceea, persoaínele varstnice trebuie sa mearga mai des la toaleta si au o senzatie de urinare mai frecventa, fara sa fie vorba de o incontinenta de urgenta autentica. In plus, la varste inaintate, capacitatea de golire totala a vezicii este limitata. De multe ori, la femei, cauza o reprezinta asa-numita vezica hipoactiva. La barbati, este deseori vorba despre o ingustare a uretrei din cauza unei hipertrofii benigne de prostata. O golire insuficienta a vezicii urinare duce la acumularea de urina reziduala, ceea ce poate duce la aparitia de infectii urinare.
Corectarea posturii prin alinierea coloanei vertebrale si a pelvisului, precum si tonifierea musculaturii pelviperineale cu ameliorarea coordonarii musculare sunt metode care reduc si intarzie aparitia incontinentei urinare.
Infectiile urinare. Sunt boli frecvent intalnite la persoanele varstnice (20% dintre femei si 10% dintre barbati, dupa 65 ani). Adeseori sunt latente, asimptomatice. Golirea incompleta a vezicii se poate datora unei vezici neurologice, unui prolaps vezical la femeie, unei hipertrofii de prostata la barbat. Ca simptome apar rareori arsuri vezicale, de obicei apar febra, dureri lombare, alterarea starii generale. Tratamentul se bazeaza pe antibioterapie cu spectru larg. Antibioticele se administreaza obligatoriu dupa antibiograma.

10. Afectiuni ale sistemului reproducator:

La sexul feminin apare menopauza, o data cu incetarea functiei ovariene, cu predispozitia la aparitia de tumori uterine.
Sistemul de reproducere masculin sufera si el importante modificari in senescenta, cu posiíbiliítaítea aparitiei adenomului de prostata si a disfunctiilor erectile.
Efectuati controale ginecologice si urologice periodice, caci depistarea precoce a acestor afectiuni va va scuti de multe probleme. Marea majoritate a acestor afectiuni, luate din timp, pot fi tratate fara recidiva.

11. Afectiuni ale sistemului endocrin:

Hipotiroidismul este una dintre cele mai frecvente afectiuni endocrinologice intalnite la varstnici. Este un defect al glandei tiroide, care o face pe aceasta sa nu mai produca destui hormoni tiroidieni. Simptome ca oboseala marcanta, cresterea in greutate, dificultatile de concentrare, subtierea firelor de par, unghiile friabile si pielea uscata trebuie investigate din timp prin controale periodice ale funcítiei tiroidiene (hormonii tiroidieni: TSH, Free T3 si Free T4.
Din pacate, hipotiroidismul nu poate fi prevenit, dar acesta este cel mai usor de tinut in frau atunci cand este descoperit timpuriu, asa ca trebuie sa aveti grija la orice schimbare a corpului dumneavoastra si sa mergeti la medic in mod regulat pentru controale de rutina.

12. Afectiuni ale ochiului:

Presbiopia este pierderea treptata a capacitatii ochilor de a focaliza obiectele apropiate. Aceasta se dezvolta de obicei dupa varsta de 40 de ani si este un semn natural al imbatranirii. Va puteti da seama ca suferiti de aceasta afectiune atunci cand, pentru a vedea bine, trebuie sa indepartati obiectele mai mult ca de obicei. Daca aveti miopie, atunci puteti rezolva problema temporar, citind fara ochelari. Presbiopia poate fi diagnosticata la un simplu examen oftalmologic si poate fi corectata cu ochelari, lentile de contact sau pe cale chirurgicala.
Glaucomul este o afectiune a ochiului in care se produce lezarea nervului optic, rezultand in final pierderea vederii. In multe din cazuri, aceasta leziune a nervului optic se banuieste ca apare datoírita cresterii presiunii intraoículare, datorita acumularii lichidului intraocular. Simptomele ce apar sunt de la vedere incetosata, care apare brusc, la senzatia de nisip in ochi si durere severa, ce apare la nivelul globului ocular sau in zonele imediat apropiate ochiului. Uneori pot aparea greata si varsaturi.
Glaucomul acut este o urgenta medicala. Se vor contacta imediat serviciile medicale de urgenta daca apar urmatoarele simptome: incetosarea brusca a vederii cu durere puternica la nivelul ochiului afectat, inrosirea ochiului afectat, greata si varsaturi, vederea unui halou colorat in jurul surselor de lumina.
Majoritatea factorilor de risc (precum varsta, rasa si istoricul familial) pentru glaucom nu pot fi modificati. Pentru persoanele ce au un istoric de glaucom in familie sau care prezinta alti factori de risc pentru glaucom este necesara o consultare cu medicul oftalmolog, pentru efectuarea unor evaluari ale functiei oculare. Persoanele cu risc crescut necesita controale oftalmologice regulate. Tratamentul este atat medicaímentos, cat si chirurgical.
Cataracta este o afectiune ce apare o data cu inaintarea in varsta, datorita modificarilor fiziologice ale structurii cristalinului ce duc la opacifierea acestuia. Aproximativ 75% din cazurile de cataracta sunt generate de imbatranirea normala. Aparitia vederii incetosate ce se agraveaza la lumina puternica, tulburarile vederii pe timp de noapte, vederea dubla sau tripla la un singur ochi, aspectul alb-laptos sau opac al cristalinului ochiului sunt simpítome ce va pot duce cu gandul la cataracta. Diagnosticul de cataracta se pune in urma consultului la medicul oftalmolog. Acesta va examina ochiul cu ajutorul unei lanterne-stilou si va preciza caracteristicile, localizarea si intinderea bolii. In prezent, singurul trataíment corect al cataractei instalate este interventia chirurgicala. Aproximativ 95% din pacientii operati de cataracta semnaleaza ameliorarea vederii. Operatia se efectueaza sub anestezie locala, este sigura si rapida, avand ca rol implantarea unui cristalin artificial, din plastic transparent. Dupa operatie este necesara purtarea ochelarilor sau a unei acoperitori pentru ochi pe timpul zilei (ochiul trebuie acoperit si pe timpul noptii).
Pentru prevenirea cataractei, evitati lumina solara puternica atunci cand va aflati in aer liber, purtand ochelari de soare ce filtreaza razele ultraviolete B. Atentie insa: ochelarii negri ce nu elimina prin filtrare razele UV-B pot chiar mari riscul de a face cataracta, deoarece ochii se expun la cantitati mai mari de UV-B periculoase! De asemenea, este recomandata o alimentatie bogata in fructe si legume ce contin antioxidanti precum vitamina A, seleniul, vitaminele C si E, cum sunt: citricele, spanacul, morcovii, broccoli.

13. Afectiuni ale aparatului auditiv:

Hipoacuzia si surditatea. Odata cu inaintarea in varsta se constata o diminuare progresiva a acuitatii auditive. Involutia fiziologica este frecvent accentuata de influenta nociva a diversilor factori: zgomot, catar orofaringian. Daca medicul de familie suspicioneaza sau a diagnosticat pierderea auzului, atunci se recomanda ca pacientul sa consulte un specialist ORL sau un audiolog. Este necesara testarea sensibilitatii auditive la persoanele varstnice.

14. Afectiuni ale pielii:

Ridurile de expresie superficiale si profunde apar datorita alterarii fibrelor elastice, scaderii turgorului tegumentar si a numaírului de capilare la nivelul pieli.
Evitati expunerea la soare fara a folosi creme de protectie solara cu factor inalt de protectie (peste 30).
Verucile seboreice solitare sunt mici papule de culoarea pielii, dispuse pe fata si gat, ce se inchid la culoare si devin conopidiforme pe masura inaintarii in varsta. Tratamentul consta in cauterizare.
Este adevarat ca pielea, oasele, inima, plamanii si chiar creierul incep sa sufere anumite modificari odata cu inaintarea in varsta. Important este sa nu lasati aceste schimbari sa va ia prin surprindere, sa fiti informati din timp si, mai ales, sa fiti relaxati, sa priviti trecerea anilor ca pe o acumulare de cunostinte si de momente de nepretuit.

Dr. Ioana ALMAS
Medic specialist geriatru



Comentarii

Lasa-ne comentariul tau