Acest site foloseste cookies. Prin navigarea pe acest site va exprimati acordul pentru folosirea acestora. Vezi mai multe detalii. [x]

O farmacie cum toate ar trebuisa fie

Consumul excesiv şi regulat de alcool creşte riscul de deces şi cancer

09-07-2018

După fumat și hipertensiunea arterială, alcoolul este al treilea factor de risc pentru apariţia unor boli și a decesului prematur la nivelul populației generale din Uniunea Europeană (UE), conform Organizației Mondiale a Sănătății (OMS).

Consumul excesiv şi regulat de alcool creşte riscul de deces şi cancer


Alcoolul este implicat în producerea a peste 200 de boli diferite, între care se numără: tulburări neuropsihiatrice (epilepsie, depresie, anxietate şi altele), boli digestive (ciroză hepatică alcoolică, pancreatită acută și cronică, gastropatie alcoolică), cancere (de tub digestiv şi sân), boli cardiovasculare (ischemice, hemoragice, hipertensiune arterială), sindrom alcoolic fetal, diabet zaharat, boli infecţioase (pneumonie, tuberculoză și altele), traumatisme (auto şi heteroagresivitate, suicid, omor, intoxicații accidentale, accidente rutiere, domestice sau profesionale).

Pe lângă impactul asupra sănătății, consumul excesiv de alcool poate avea consecințe sociale dramatice: probleme relaționale (deteriorarea relațiilor familiale, separare, divorț, abuz și neglijare a copiilor), pierderea prietenilor, dificultăți materiale, pierderea locului de muncă, pierderea locuinței, excludere socială, probleme legale (amenzi, închisoare), comportament sexual nepotrivit (sex neprotejat, viol, sarcină nedorită).

OMS definește consumul excesiv de alcool ca fiind aportul de cel puțin 60 de grame de alcool pur la bărbați sau de 40 de grame de alcool pur la femei, cel puțin o dată în ultimele 30 de zile. În alte studii, consumul dăunător este descris ca fiind consumul a cel puțin 5 băuturi alcoolice cu o ocazie, cel puțin o dată în ultimele 30 de zile.

La nivel mondial, consumul anual de alcool este de 6,3 litri de alcool pur/persoană în vârstă de 15 ani și peste. Cu 10,9 litri de alcool pur/persoană, Europa este regiunea cu cel mai înalt nivel al consumului, urmată de continentul american, China, unele țări din Africa, sud-estul Asiei și regiunea Mediteranei de Est.

În România, consumul de alcool la populația în vârstă de 15 ani şi peste este de 14,4 litri de alcool pur per persoană pe an, cu o evoluție crescătoare în ultimul deceniu, potrivit datelor Centrului Naţional de Evaluare şi Promovare a Stării de Sănătate (CNEPSS) din cadrul Institului Naţional de Sănătate Publică (INSP). De altfel, România ocupă locul III în UE după cantitatea de alcool consumată și locul II în rândul țărilor cu cel mai dăunător model de consum. În plus, România ocupă locul 5 în topul țărilor cu un model de consum de alcool de tip excesiv.

Conform unei estimări a Comisiei Europene, o reducere a consumului de alcool cu un litru ar conduce la o scădere cu 1% a mortalității la bărbați în țările central și sud europene și cu 3% în țările nordice.

Persoanele care consumă alcool în cantităţi însemnate, cu regularitate, se confruntă cu simptome precum greaţă, insomnie, perturbarea digestiei, afecţiuni ale stomacului (gastrită, hiperaciditate, hemoragii digestive), ale ficatului (ciroză, icter), dar şi cu amorţeli, furnicături, depresii, lipsa poftei de mâncare, demenţă, varice esofagiene, scăderea imunităţii, pancreatită, tumori, accident vascular, infertilitate şi anxietate. De asemenea, consumul de alcool contribuie la apariţia unui strat de celule adipoase în jurul inimii şi a vaselor de sânge, fapt ce creşte considerabil riscul unor afecţiuni cardiovasculare grave, precum coronaropatiile, cardiomiopatiile şi cardiopatia ischiemică.

În plus, alcoolismul poate cauza deficienţă de absorbţie a vitaminelor – în special a celor din complexul B, ceea ce are impact asupra sistemului nervos – dar şi a mineralelor, cu precădere a calciului, magneziului, zincului şi fosforului.

De asemenea, potrivit unui studiu publicat în jurnalul PLOS Medicine, riscul de deces prematur şi de dezvoltare a unui tip de cancer creşte la persoanele care consumă de-a lungul vieţii lor mai mult de o băutură alcoolică pe zi.

Din păcate, renunţatea la acest viciu este, în general, ca şi în cazul fumatului, cu atât mai dificilă cu cât impactul psihologic este mai mare.

Pentru a renunţa la acest obicei nociv este nevoie de multă voinţă, răbdare şi perseverenţă, dar şi de ajutor din exterior, de la persoanele apropiate şi mai ales de la specialişti recomandaţi de medicul de familie.




Comentarii

Lasa-ne comentariul tau