Acest site foloseste cookies. Prin navigarea pe acest site va exprimati acordul pentru folosirea acestora. Vezi mai multe detalii. [x]

O farmacie cum toate ar trebuisa fie

Cum poți reduce riscul de afecțiuni cardiovasculare

05-12-2018

Afecțiunile cardiovasculare sunt printre primele cauze de mortalitate în lume și prima cauză de mortalitate în România. Dar sunt și o cauză majoră de dizabilități. Dacă ai un istoric familial, atunci riscul de a face o boală cardiovasculară crește și tot ce poți face este să te monitorizezi periodic și să îți schimbi stilul de viață pentru a reduce acest risc.

Cum poți reduce riscul de afecțiuni cardiovasculare


Desigur, există anumiți factori care nu pot fi controlați și anume: înaintarea în vârstă, prevalența în rândul femeilor vs. în rândul bărbaților, istoricul familial cu rude apropiate cu afecțiuni cardio cu debut la vârstă tânără sau anumite afecțiuni existente care se asociază cu riscul de afecțiuni cardiovasculare (de exemplu, diabetul). Trebuie să acceptăm că înaintarea în vârstă ne expune unor riscuri de afecțiuni, în cazul celor cardiovasculare riscul crește la bărbații peste 45 de ani și la femeile peste 55 de ani; dar, chiar și după această vârstă, cu o monitorizare și un stil de viață echilibrat, riscul poate fi diminuat, iar afecțiunile diagnosticate din timp și tratate mai ușor. În cazul femeilor, acestea au un risc diferit de afecțiuni cardio decât bărbații; estrogenul, de exemplu, le protejează în oarecare măsură, dar, dacă au diabet, atunci riscul crește mai mult decât în cazul bărbaților.

Să vedem concret care sunt factorii de risc și cum pot fi controlați:

1. Tensiunea arterială trebuie ținută sub control. Hipertensiunea este un risc major de afecțiune cardiacă, iar în România este principala afecțiune de acest gen pe care o menționează specialiștii. Un adult sănătos trebuie să își facă un control preventiv anual care să includă pe lângă analizele de sânge de bază și o ecografie abdominale, glicemie și măsurarea tensiunii arteriale. Pentru cei cu istoric familial, medicul va recomanda și alte investigații, precum o electrocardiogramă.

2. Măsurarea preventivă anuală a valorilor colesterolului și trigliceridelor. Lipidele (grăsimile) sunt importante pentru buna funcționare a organismului și trebuie să reprezinte 30% din aportul caloric zilnic. Dar există mai multe tipuri de grăsimi pe care le luăm din alimentație și trebuie să avem grijă. Un nivel ridicat al colesterolului evidențiat de analizele anuale cere o intervenție imediată și o ajustare a alimentației; deoarece se pot bloca arterele ridicând astfel riscul de afecțiuni ale arterelor coronariene și de infarct. Medicul va evalua necesitatea unui tratament medicamentos, însă va fi nevoie de o schimbare a stilului de viață; activitatea fizică regulată, odihna, o alimentație echilibrată cu un aport crescut de acizi grași polinesaturați esențiali (Omega-3), reducerea stresului sunt măsuri importante, absolut necesare.

3. Controlul greutății și scăderea în greutate. Surplusul ponderal și obezitatea sunt asociate deseori cu un nivel ridicat de colesterol și trigliceride, cresc riscul de diabet și de afecțiuni cardiovasculare. De aceea, scăderea în greutate este absolut necesară, dar nu oricum, după diete inspirate de pe internet, ci în mod sistematic, sănătos, conform recomandărilor medicului. Sunt diete care au fost create special pentru persoanele cu afecțiuni cardiovasculare sau cu risc de afecțiuni cardiovasculare care și-au dovedit eficiența în timp. Trebuie să fim circumspecți la diete deoarece organismul are nevoie să scape de grăsimea viscerală (din jurul organelor interne) și de țesutul adipos într-un mod echilibrat, în timp, fără a fi forțat sau a fi supus unor privațiuni care cresc riscul altor afecțiuni. De exemplu, dietele drastice hipocalorice care presupun variații ale glicemiei și s-au dovedit a avea în timp un efect de yo-yo.

4. Alimentația trebuie să fie variată, echilibrată, cu moderație. Specialiștii ne recomandă să consumăm următoarele categorii: a. pâine, cereale, orez şi paste (6-11 porţii pe zi); b. legume şi vegetale (3-5 porţii pe zi); c. fructe (2-4 porţii pe zi); d. lapte şi derivate (2-3 porţii pe zi); e. carne, peşte, ouă (2-3 porţii pe zi). Trebuie limitat aportul de grăsimi saturate, sodiu și zahăr. Consumul de pește gras care conține acizi Omega-3 (2-3 porții pe săptămână, o porție însemnând 100g), dar și de legume și vegetale, va contribui la reducerea riscului de afecțiuni cardiovasculare. Trebuie să consumăm și apă (2 l/ zi), să reducem consumul de alcool (care crește tensiunea arterială și aduce și calorii în plus).

5. Stilul de viață. O alimentație echilibrată fără activitate fizică zilnică, renunțarea la fumat (inclusiv pasiv), fără reducerea stresului și odihnă corespunzătoare, nu va avea succesul dorit. Toate sunt legate și se influențează reciproc. Mișcarea contribuie la menținerea unei tensiuni arteriale bune, dar și la reducerea greutății și a nivelului colesterolului. Renunțarea la fumat înseamnă că am eliminat una din cauzele hipertensiunii arteriale și unul din factorii de risc pentru infarct și atac cerebral. Eliminarea sau diminuarea stresului zilnic este un obiectiv ambițios în zilele noastre, dar tangibil. Nu sunt puține cazuri în care din cauza stresului persoane tinere fac infarct sau atac cerebral. Hormonii stresului contribuie la creșterea tensiunii arteriale, de aceea hipertensiunea în România este una din afecțiunile cardiovasculare cu o incidență în creștere în rândul categoriilor de adulți tineri. Somnul, odihna de calitate sunt o altă măsură preventivă. Adulții au nevoie între 7 și 9 ore de somn (în timpul nopții) pentru a se reface; da, în timpul nopții, deoarece trebuie să respectăm bioritmul și somnul de zi diferă de cel de noapte. Calitatea somnului depinde și de greutate (mulți supraponderali și obezi având și apnee – li se oprește respirația pe perioade scurte în timpul somnului). Oboseala crește nivelul de stres, iar stresul afectează calitatea somnului, de exemplu. Trăim într-un cerc vicios și este nevoie să ne schimbăm stilul de viață.

6. Verificarea periodică a glicemiei și controlul diabetului. Diabetul este o afecțiune sistemică (cu impact asupra întregului organism) și evoluție în timp. Necontrolat, progresează rapid, cu complicații asupra sistemului cardiovascular, renal, nervos și pierderea vederii. Nivelul ridicat al glicemiei contribuie la distrugerea vaselor de sânge și a țesutului nervos care controlează activitatea inimii și a vaselor de sânge. Dacă în istoricul familial există diabetici, atunci medicul trebuie informat și este obligatorie monitorizarea periodică a glicemiei prin măsurarea hemoglobinei glicozilate. 




Comentarii

Lasa-ne comentariul tau