Acest site foloseste cookies. Prin navigarea pe acest site va exprimati acordul pentru folosirea acestora. Vezi mai multe detalii. [x]

O farmacie cum toate ar trebuisa fie

Despre guta

04-12-2014

GUTA este o patologie ce face parte din grupul disfunctiilor metabolice, caracterizata prin formarea si depunerea tisulara de cristale de urati cu aparitia "tofilor"gutosi -fenomen insotit de reactii inflamatorii locale.

Despre guta


GUTA este o patologie ce face parte din grupul disfunctiilor metabolice, caracterizata prin formarea si depunerea tisulara de cristale de urati cu aparitia "tofilor"gutosi -fenomen insotit de reactii inflamatorii locale. Guta reprezinta o disfunctie metabolica, caracterizata prin aparitia la nivelul articulatiilor (cel mai frecvent la nivelul articulatiei meta-tarso-falangiene a halucelui - a degetului mare) a unor formatiuni nodular inflamatorii, consecinta depunerii de cristale de urati. Este datorata nivelelor crescute in sange de urati - notiune cunoscuta ca hiperuricemie.

Hiperuricemia se poate datora unei dereglari in metabolismul bazelor purinice (molecule continand azot, care intra in constitutia acizilor nucleici - exemplu ADN) datorat unei cauze ereditare sau a unui aport alimentar bogat in purine. Initial, hiperuricemia este complet asimptomatica si se descopera intamplator, cu ocazia realizarii unor analize biologice de rutina. Manifestarea clinica cea mai frecventa consta in afectarea articulatiilor de la nivelul degetului mare - haluce, la nivelul articulatiilor membrului inferior - genunchi, dar si la nivelul articulatiei cotului, lobului urechii etc.

Hiperuricemia cronica apare in urma mentinerii pe termen lung a unei alimentatii exagerate in purine, ca urmare a unor modificari metabolice ereditare (spre exemplu deficite enzimatice - sindromul Leish Nidhan) sau insoteste alte patologii ce determina disfunctii metabolice (boli mieloproliferative, etilism cronic, hiperlipidemie, obezitate, hipertensiune arteriala, diabet zaharat) si determina deformari articulare invalidante precum si complicatii renale.

Tratamentul accesului gutos este simptomatic si specific, cu colchicina, cpr. de 1 mg, incepand cu o doza de 4 mg, administrate in 3-4 prize/zi, doza ce se scade progresiv la 3 mg a doua zi, apoi 2 mg, continuand cu 1 mg/zi pentru o perioada cuprinsa intre 2 saptamani si 6 luni. Manifestarile accesului de guta dispar dupa 4-8 zile. In cazul durerilor severe se pot administra antiinflamatoare nesteroidiene precum diclofenac, ibuprofen sau chiar prednison.

Agentii uricozurici (probenecid si sulfinpirazona) sau inhibitorii xantinoxidazei: allopurinol sunt folositi in formele cronice sau intre crize. Tratamentul se insoteste obligatoriu cu repaus la pat, regim dietetic, hipocaloric, bogat in lichide - apa plata pana la 2-3 litri/zi si sarac in purine.

Se recomanda evitarea consumului de carne-organe, mezeluri, sardele, ciocolata, cafea, ceai, alcool, ciuperci, peste. Se vor evita glucidele, grasimile si proteinele in exces. Regimul alimentar trebuie sa fie cat mai sever pentru o vindecare rapida, cu atat mai mult cu cat colchicina determina ca reactii adverse frecvente, fenomene dispeptice, diaree si cefalee.

Cel mai frecvent, "atacul de guta" se manifesta ca o inflamatie articulara, ce se manifesta brutal, brusc, in timpul noptii, insotita de durere puternica si impotenta functionala. Persoanele predispuse sunt, de obicei, barbatii (30-60 ani), prezentand obezitate, antecedente de colici renale si consum excesiv de bauturi alcoolice, insotite sau nu de tratamente pe termen lung cu aspirina sau diuretice tiazidice (substante hiperuricemiante).




Comentarii

Lasa-ne comentariul tau