Acest site foloseste cookies. Prin navigarea pe acest site va exprimati acordul pentru folosirea acestora. Vezi mai multe detalii. [x]

O farmacie cum toate ar trebuisa fie

Digestia buna trece primejdia rea!

30-12-2014

Durerile abdominale, constipaţia ori diareea, balonarea după masă, eliminarea excesivă de gaze, precum și starea generală de disconfort sunt simptomele principale ale tulburărilor de tranzit intestinal.

Digestia buna trece primejdia rea!


Schimbarea mediului si a obiceiurilor alimentare favorizează dereglarea tranzitului intestinal. Astfel, vacanţele petrecute în alte țări, dar și hrana ieșită din termenul de garanție sau preparată insuficient îți pot cauza probleme.

Durerile abdominale, constipaţia ori diareea, balonarea după masă, eliminarea excesivă de gaze, precum și starea generală de disconfort sunt simptomele principale ale tulburărilor de tranzit intestinal. Alimentele considerate responsabile pentru o parte din aceste probleme sunt grăsimile animale, carnea de porc grasă, smântâna, untul, brânza grasă, ciocolata, fructele și legumele nefierte ori nespălate, dar și alcoolul, cafeaua, băuturile carbogazoase, prăjelile, fasolea, varza, dulciurile concentrate, condimentele, tocăturile, maioneza, vinetele.

La polul opus, se situează fibrele alimentare, recomandate pentru capacitatea lor de a ameliora problemele de tranzit intestinal.

Diareea poate fi cauzata de virusuri si bacterii

Consumul de apă sau de alimente contaminate cu Salmonella (bacterie care parazitează tubul digestiv și care conduce la Salmoneloză, o boală infecţioasă întâlnită frecvent în sezonul cald), Campylobacter și Escherichia coli, precum și intoleranța alimentară ori sindromul colonului iritabil afectează buna funcționare a intestinului și provoacă diaree, alături de alte simptome specifice tulburărilor de tranzit intestinal ori unor toxiinfecții alimentare, atât de des întâlnite în timpul anotimpului de vară.

Pentru a te feri de infecțiile cu Salmonella, trebuie să eviți consumul de preparate cu ou crud (maioneză), ouăle păstrate în condiții incerte și inadecvate, carnea insuficient preparată termic ori legumele și zarzavaturile superficial spălate, dar și laptele nepasteurizat.

Atenție așadar la termenul de valabilitate al produselor pe care le consumi mai cu seamă atunci când ești în concediu și nu le cunoști proveniența ori condițiile în care au fost păstrate! Nu uita să îți speli mâinile cu apă și săpun cât mai des, mai ales înainte să manipulezi alimente pe care urmează să le consumi crude!

5 REGULI PENTRU O DIGESTIE UȘOARĂ

1. ASOCIAZĂ ALIMENTELE ASTFEL ÎNCÂT SĂ SE COMPLETEZE, nu să îngreuneze digestia! Cartofii și cerealele au nevoie de un timp de digestie de 2 ore din cauza conținutului de amidon, carnea – de 2 - 4 ore, oul – de la 90 de minute la 3 ore (în funcție de modul de preparare), laptele – de 3 ore. Fructele se digeră cel mai repede, în numai 30 de minute.

2. NU BEA APĂ în timpul mesei!

3. MĂNÂNCĂ FRUCTE NUMAI PE STOMACUL GOL
sau preparate în combinație cu proteine: pui cu mere, spre exemplu.

4. AȘTEAPTĂ MINIMUM 3 ORE ÎNTRE MESE, pentru ca digestia să fie completă de la o masă la alta și adoptă un orar echilibrat al meselor.

5. RESPECTĂ REGULA CELOR 1.000 DE PAȘI! După masă, fă mișcare ușoară – repausul nu ajută deloc digestia; dacă nu ieși în aer liber, găsește măcar o activitate casnică lejeră care să-ți mențină pentru un timp dinamica imediat după luarea mesei.

Fibrele, leac pentru constipatie

În mod normal, tranzitul intestinal are loc în 10-20 de ore, dar în contextul unei diete sărace în fibre, poate dura până la 72 de ore, favorizând procesele de putrefacție. Ideal este să ingerăm cel puțin 35 g fibre pe zi. Alimentele cele mai bogate în fibre sunt fulgii de ovăz, lintea, semințele (în special cele de in), fructele și legumele crude ori zarzavaturile gătite “al dente”. Dintre legume, sunt preferate cele verzi: broccoli, castraveți, dovlecei, salata.

Fructele care contribuie semnificativ la accelerarea tranzitului intestinal sunt: merele, perele, pepenii, prunele, piersicile, căpșunile și citricele. Bine prelucrate, cerealele integrale sau pseudocerealele sunt cunoscute pentru aportul mare de fibre: porumb, tărâțe sau boabe întregi de grâu, secară, orz, orez, quinoa, mei, hrișcă. Dieta bogată în fibre necesită un aport hidric de minimum 1 litru, între mese.

Igiena fructelor și legumelor

• Respectând câteva reguli de bază, tulburările de tranzit intestinal, diareea și constipația, pot fi prevenite sau combătute. Cea mai simplă cale de a preveni transmiterea de virusuri, bacterii și ciuperci prin intermediul fructelor ori legumelor consumate în stare crudă, este să le speli bine înainte de a le consuma, ținându-le sub jet puternic de apă, preț de 5-10 minute.

Beneficiile consumului de fibre

• Atenuează constipaţia, diareea, balonările, spasmele și alte simptome ale intestinelor iritabile.

• Consumul zilnic de fibre (recomandat 35 g/zi) reduce riscul dezvoltării cancerului de colon.

• Fibrele solubile (se găsesc în fructe, unele legume, orz și ovăz) reduc nivelul colesterolului din sânge.

• Fibrele insolubile (din cereale integrale, tărâţe și majoritatea legumelor) inhibă dezvoltarea de bacterii care produc gaze intestinale.

• Fibrele încetinesc absorbţia zaharului, fiind de mare ajutor persoanelor diagnosticate cu diabet.



Comentarii

Lasa-ne comentariul tau