Acest site foloseste cookies. Prin navigarea pe acest site va exprimati acordul pentru folosirea acestora. Vezi mai multe detalii. [x]

O farmacie cum toate ar trebuisa fie

Disfunctia cognitiva in diabetul zaharat

03-12-2014

Numeroase studii au aratat ca persoanele care prezinta diabet zaharat, atat de tip 1, cat mai ales de tip 2, si care nu au un control optim al glicemiei, au performante cognitive mai slabe si un risc mai mare de accidente vasculare cerebrale, dementa si boala Alzheimer.

Disfunctia cognitiva in diabetul zaharat


In timp ce în cazul unei persoane cu diabet zaharat de tip 1 sunt afectate anumite abilități cognitive, precum atenția, viteza procesării informației, reconstrucția vizuală a unui eveniment și flexibilitatea mentală, în diabetul zaharat de tip 2 dezechilibrat sunt periclitate funcțiile psihomotorii, viteza de execuție a unei comenzi și mai ales, memoria.

Un studiu publicat în 2013, în revista Asociației Americane pentru boala Alzheimer, a arătat că persoanele cu valori mari ale glicemiei au o producție mai crescută de proteine, care au un efect toxic la nivel cerebral. O echipă de medici din China a demonstrat, în urmă cu doi ani, că persoanele cu diabet zaharat de tip 2 prezintă un risc cu 20% mai mare pentru disfuncții cognitive ușoare, cu 50% mai mare pentru boala Alzheimer și de 2,5 ori mai mare pentru demența vasculară. Un alt studiu, publicat în Diabetes Care, în 2009, a arătat că dacă un pacient diabetic are hemogobină glicozilată-HbA1c (care reflectă media glicemiilor din cele 3 luni premergătoare analizei) peste 7, cu cât valoarea este mai mare, cu atât crește riscul și severitatea disfuncției cognitive. 

Persoanele peste 70 ani, diabetice, sunt mai expuse la infarcte cerebrale sau alte tipuri de accidente vasculare cerebrale (AVC). O treime din AVC apar la diabetici, glicemia crescută în momentul depistării AVC determinând scăderea șanselor de recuperare neurologică.

Care sunt factorii de risc pentru disfuncțiile cognitive și boala Alzheimer? Printre factorii comuni care predispun un pacient diabetic spre alterarea abilităților cognitive, cât și spre boala Alzheimer, sunt obezitatea, sedentarismul, hipertensiunea arterială, fumatul, depresia și mai ales hiperglicemia asociată cu rezistența la insulină, factorii inflamatori, predispoziția genetică, disfuncțiile hormonale, complicațiile microvasculare și neurologice din diabet care se asociază cu formarea și depunerea de plăci de amiloid la nivel cerebral și cu un risc mai mare pentru boala Alzheimer.

De ce determină hiperglicemia afectarea funcțiilor cognitive? Hiperglicemia determină alterări funcționale neuronale pe de o parte prin acumularea la nivelul tecii de mielină a neuronului de produși finali de glicozilare, prin creșterea stresului oxidativ, iar pe de altă parte prin creșterea presiunii osmotice cu afectarea barierei hematoencefalice. Stresul oxidativ indus de valorile mari ale glicemiei postprandiale determină disfuncții cognitive și, în egală măsură, complicații cardiovasculare.

Ce medicamente ar putea fi benefice pentru tratarea diabetului? O nouă provocare pentru medici! Studiile sunt multe, iar rezultatele controversate în ceea ce privește eficiența antidiabeticelor orale în prevenția demențelor. Noi speranțe sunt aduse de agoniștii de receptori de glucagon like peptide (GLP-1) sau de inhibitorii degradării enzimatice a incretinelor, studii recente sugerând un efect neuroprotector împortiva stresului oxidativ. În concluzie, un stil de viață care să îmbine armonios o alimentație variată și ponderată, exercițiul fizic și mental ar putea preveni disfuncția cognitivă și menține un bun control al diabetului zaharat. 

Ce măsuri de prevenție a disfuncției cognitive poate lua o persoană cu diabet zaharat? De bază sunt măsurile igieno-dietetice și schimbarea modului de viață. Ușor de spus, dar totuși, nici atât de greu de pus în practică.

• În mod ideal, alimentația ar trebui să fie variată, bogată în proteine vegetale, cât și animale (carne slabă de vită, pui și pește, produse lactate), cu aport scăzut de sare și lipide, și cu evitarea produselor de patiserie și a dulciurilor, asfel încât glucidele consumate zilnic să nu depășească 15-25 de grame;

• Un consum adecvat de alimente bogate în magneziu (broccoli, spanac, soia, lactate, pește, semințe oleaginoase, cacao), vitamina B12 (carne și produse lactate), acid folic (broccoli, spanac, varză, salată, citrice) și antioxidanți (fructe de pădure) care s-au dovedit a avea proprietați neuroprotectoare;

• Verificați periodic nivelul de vitamina D din sânge! Preveniți sau tratați carența de vitamina D, întrucât această vitamină are un rol important în menținerea plasticității și regenerării celulelor nervoase;

• Evitați consumul sau utilizarea de produse ce conțin aluminiu (spray, produse casnice etc.) sau mercur (plombele din amalgam) întrucât sunt cunoscute pentru efectele toxice asupra sistemului nervos;

• Faceți sport! O activitate fizică susținută de minimum 30 de minute pe zi (jogging, ciclism, gimnastică, natație sau aqua fitness etc.) previn și încetinesc evoluția disfuncției cognitive;

• Puneți-vă mintea la încercare zilnic! Stimularea mentală - învățarea unei materii, a unei limbi străine, jocurile minții - șah, integrame, ghicitori, enigme etc -, cresc robustețea neuronală și creierul dezvoltă mai greu leziunile ce determină demențe.

Dr.LAVINIA VIJA Medic specialist endocrinologie Institutul Național de Endocrinologie „C.I. Parhon“, București




Comentarii

Lasa-ne comentariul tau