Acest site foloseste cookies. Prin navigarea pe acest site va exprimati acordul pentru folosirea acestora. Vezi mai multe detalii. [x]

O farmacie cum toate ar trebuisa fie

Gingivostomatita ulcero-necrotica

17-12-2014

Este caracterizata printr-o inflamatie acuta si o necroza a marginii gingivale libere. Vechii greci o numeau "gura dureroasa" a soldatilor, iar in timpul primului razboi mondial a fost denumita "gura de transee" datorita lipsei de igiena si aparitiei infectiilor frecvente. Daca sunt interesate mai multe regiuni ale cavitatii bucale (obraji, limba, palat, loja amigdaliana) gingivostomatita ulcero-necrotica este denumita angina Vincent.

Gingivostomatita ulcero-necrotica


Este caracterizata printr-o inflamatie acuta si o necroza a marginii gingivale libere. Vechii greci o numeau "gura dureroasa" a soldatilor, iar in timpul primului razboi mondial a fost denumita "gura de transee" datorita lipsei de igiena si aparitiei infectiilor frecvente. Daca sunt interesate mai multe regiuni ale cavitatii bucale (obraji, limba, palat, loja amigdaliana) gingivostomatita ulcero-necrotica este denumita angina Vincent.

Etiologie

Gingivostomatita ulcero-necrotica este produsa de urmatoarele bacterii: Spirochete: Treponema denticola, Treponema vincenti Bacili fusiformi: Fusobacterium nucleatum Bacteroides gingivalis, Bacteroides intermedius Factori favorizanti Pericoronarita (afectiune inflamatorie a gingiei sau a partilor moi invecinate unor dinti inclusi/semiinclusi- molarul 2 si 3 mandibular); Igiena bucala locala incorecta cu apartia placii bacteriene si a tartrului; Fumatul excesiv; Deficitul de vitamine B1, B2 si C; Boli hematologice: anemii, leucemii. Simptomatologie Gingivostomatita ulcero-necrotica apare frecvent la barbati intre 18 si 25 de ani. Starea generala este alterata, cu febra 38,5-390C, adenopatie, cefalee, insomnie, inapetenta, tulburari de tranzit gastro-intestinal. Bolnavul prezinta dureri intense la atingerea gingiei. La contactul cu alimentele fierbinti si masticatie durerile se accentueaza. Apare senzatia de gust alterat si metalic, apare trismusul (limitarea deschiderii gurii) si implicit halena fetida datorita unei igiene locale deficitare.

La examenul obiectiv vom observa papilele interdentare care au varful "amputat" datorita aparitiei ulceratiei crateriforme care se intinde si pe marginea gingivala libera. Gingia prezinta leziuni necrotice acoperite de membrane false (depozite de culoare alb-galbuie pana la cenusiu murdar). Gingia neulcerata prezinta culoare rosie (culoarea normala a gingiei este roz).

Apare hipersalivatia vascoasa, fata devine rigida si apar gingivoragii la cele mai mici atingeri sau chiar spontane. Diagnosticul pozitiv se pune pe baza celor trei semne ale afectiunii: durere, sangerare, necroza si ulceratia papilelor interdentare. Diagnosticul diferential se face cu:

Stomatita herpetica- starea generala este alterata cu febra, papila interdentara si marginea gingivala nu sunt afectate ca la gingivostomatita ulcero-necrotica ci este afectata mucoasa bucala si rosul buzelor prin aparitia de vezicule ulcerative. Aftoza acuta- apare in general dupa pubertate, starea generala nu este alterata, nu apare adenopatie, marginea gingivala libera nu este afectata si apar unele afte minore. Dermatozele buloase- apar la persoanele in varsta, leziunile sunt precedate de bule, nu sunt afectate papilele interdentare, starea generala nu este afectata. Tratamentul de urgenta - consta in igienizarea locala prin eliminarea depozitelor moi: spalaturi bucale dese din jumatate in jumatate de ora cu solutii antiseptice (cloramina, permanganat de potasiu, ceai de musetel bicarbonatat).

Depozitele infectate se indeparteaza prin stergere cu comprese imbibate in apa oxigenata. Se aplica local antibiotice, corticosteroizi, antihistaminice, anestezice de contact.

Tratamentul de eliminare a factorilor favorizanti

Se indeparteaza blocurile mari de tartru prin detartraj cu ultrasunete atat supragingival, cat si subgingival, apoi se fac badijonari cu colutorii ce contin antibiotice sau produse apifitoterapice timp de 10 zile. In cazul pericoronaritelor se decapusoneaza (indeparteaza) mucoasa chirurgical de la nivelul molarului 2 sau 3 inclus sau semiinclus, apoi se realizeaza spalaturi antiseptice, instilatii de colutorii cu antibiotice; se aplica un dren cu mesa iodoformata afanata sub capusonul de mucoasa care se mentine 24 de ore.

Daca apar stari febrile si subfebrile, trismus (limitarea deschiderii gurii) si adenopatie, se administreaza antibiotice pe cale generala. Dr. Bololoi Alina Medic stomatolog




Comentarii

Lasa-ne comentariul tau