Acest site foloseste cookies. Prin navigarea pe acest site va exprimati acordul pentru folosirea acestora. Vezi mai multe detalii. [x]

O farmacie cum toate ar trebuisa fie

Grăsimile ”bune” ajută la slăbit

23-07-2018

Grăsimile, privite drept ”duşmanii care ne îngraşă” de omul modern, sunt de multe ori eliminate din alimentaţie de persoanele care se luptă cu tendinţa de acumulare a kilogramelor în plus. Însă, grăsimile sunt de două tipuri, atât ”rele” cât şi ”bune”, iar unele dintre ele contribuie chiar la slăbit. În plus, au şi alte beneficii, printre acestea numărâdu-se faptul că protejează sănătatea inimii şi a ochilor, reglează nivelul de insulină, contribuie la dezvoltarea creierului şi reduc riscul de boli cardiovasculare și accident vascular cerebral.

Grăsimile ”bune” ajută la slăbit


Grăsimile din alimentaţie sunt macronutrienţi care furnizează energie corpului şi sunt esenţiale funcţionării acestuia, alături de proteine şi carbohidraţi, ele fiind necesare în anumite procese de absorbţie a nutrienţilor.

Unele grăsimi provin din alimentele de provenienţă animală, altele sunt de origine vegetală.

Atunci când unele grăsimi sunt introduse în organism în exces, din cauza unei alimentaţii necorespunzătoare, pot apărea afecţiuni precum cele cardiovasculare, obezitatea, diabetul de tip 2 şi chiar tumorile.

Grăsimile considerate „bune”, esenţiale pentru asigurarea unui nivel optim de energie, sunt cele nesaturate, mononesaturate şi polinesaturate.

Grăsimile mononesaturate se găsesc împreună cu grăsimile saturate din alimente naturale, cum ar fi carne roşie, produse din lapte integral, nuci şi fructe de mare, măsline, avocado, nuci, seminţe şi alune crude. Ele îmbunătăţesc nivelul colesterolului din sânge, echilibrează nivelul de insulină, ţin sub control valorile glicemiei, reduc riscul apariţiei de boli de inimă, de accident vascular cerebral şi de cancer, promovează absorbţia de nutrienţi în organism, îmbunătăţesc funcţia creierului, ajută la pierderea surplusului de greutate, diminuează rigiditatea în articulaţii şi unele dintre ele conţin antioxidanţi ce protejează organismul.

Grăsimile polinesaturate provin din produse vegetale şi au la bază anumite uleiuri. Există dovezi care demonstrează că folosirea alimentelor bogate în grăsimi polinesaturate îmbunătăţeşte nivelul de colesterol din sânge, fapt ce diminuează şansele dezvoltării bolilor cardiovasculare şi a diabetului de tip 2. Printre acestea se numără: acizii graşi omega-3, uleiuri presate la rece, nuci, seminţe şi alune crude, acizii graşi omega-6.

Pe lângă o alimentaţie sănătoasă este indicat să se administreze şi suplimente cu acizi grași omega-3 și omega-6. Spre deosebire de aceştia, acizii grași omega-9 sunt grăsimi nesaturate ce pot fi produse de organism, astfel că suplimentarea este opţională, dar importantă în special pentru reducerea riscului de boli cardiovasculare și accident vascular cerebral prin eliminarea acumulării de plăci de aterom în artere.

Conform unei cercetări realizată recent în Australia, acizii graşi omega-3 - grăsimi benefice care se găsesc, spre exemplu, în carne de peşte – au rol în diminuarea taliei. În cadrul studiului, efectuat pe un grup de copii, a fost administrat zilnic un supliment cu ulei de peşte sau un placebo, începând de la vârsta de 6 luni. Când copiii au împlinit 5 ani, oamenii de ştiinţă au descoperit că taliile celor care consumaseră ulei de peşte erau mai mici decât ale celor care primiseră câte un placebo. Circumferinţa mai mare a taliei este un factor binecunoscut pentru declanşarea bolilor cardiace, conform Asociaţiei Americane a Inimii.

Cercetătorii au descoperit de asemenea că băieţii care au primit suplimente cu ulei de peşte când erau bebeluşi aveau un nivel mai mic de insulină circulantă şi o rezistenţă mai scăzută la insulină la vârsta de 5 ani. Insulina este un hormon care transportă glucoza din alimentaţie în celule pentru a fi utilizată drept combustibil. Rezistenţa la insulină şi nivelurile ridicate ale insulinei joacă un rol în apariţia diabetului de tip 2.

Pentru această cercetare au fost recrutate 420 de gravide din Perth, Australia, femei care aveau un risc ridicat de alergii şi a căror alimentaţie era săracă în peşte. Bebeluşii acestora au fost repartizaţi în mod aleatoriu în două grupe care au primit zilnic, în primele şase luni de viaţă, fie 650 miligrame de ulei de peşte, fie un placebo cu ulei de peşte. Lichidul a fost administrat oral prin înţeparea capsulelor şi scurgerea uleiului în gură.

După ce subiecţii au împlinit vârsta de 5 ani, oamenii de ştiinţă au prelevat mostre de sânge şi au măsurat circumferinţa taliei a 165 de copii cărora le-a fost administrat ulei de peşte şi a 157 de copii care au primit placebo. Circumferinţa taliei copiilor din primul grup era cu 0,43 inci (1,09 centimetri) mai mică. De asemenea, în cazul băieţilor care au primit ulei de peşte nivelurile de insulină erau cu 21% mai scăzute, iar rezistenţa la insulină era cu 22% mai mică.

Studii efectuate anterior au relevat că acizii graşi omega-3 sunt importanţi şi în dezvoltarea creierului şi ochilor în perioada fetală.

* Grăsimile „rele”, a caror nocivitate depinde însă de cantitatea şi de frecvenţa cu care sunt consumate, sunt cele saturate (din produse animale) şi trans (din alimente de origine animală, dar şi din cele obţinute prin procesarea prin hidrogenare a grăsimilor vegetale). Majoritatea acestora se solidifică la temperatura camerei (untură, margarină, unt etc.). Acestea provin din alimente de origine animală şi, în cazul unui consum excesiv, cresc nivelul total al colesterolului din sânge şi al lipoporteinelor cu densitate mică (LDL), factori importanţi în declanşarea bolilor cardiovasculare şi a diabetului de tip 2.

Atenţie! Limita totală a aportului de grăsimi nu trebuie să depăşească 20-30% din caloriile consumate zilnic.




Comentarii

Lasa-ne comentariul tau