Acest site foloseste cookies. Prin navigarea pe acest site va exprimati acordul pentru folosirea acestora. Vezi mai multe detalii. [x]

O farmacie cum toate ar trebuisa fie

Grasimile in alimentatie

05-12-2014

Lipidele (grasimile), alaturi de proteine si glucide, fac parte din familia macronutrientilor alimentari, elemente de baza ale alimentatiei noastre.Grasimile joaca un rol important in producerea de energie si, mai ales in stocarea acesteia in modul cel mai economic, densitatea calorica a acestora fiind cea mai mare dintre macronutrienti. Spre exemplu, prin arderea a 1 g de grasimi se elibereaza 9,3 kcal. lipidele intra in compozitia membranelor celulare, nucleului, tesutului nervos si hormonilor steroizi (cortizol, estrogeni, progesteron, testosteron).

Grasimile in alimentatie


Lipidele (grasimile), alaturi de proteine si glucide, fac parte din familia macronutrientilor alimentari, elemente de baza ale alimentatiei noastre. Rolul lipidelor in organism Grasimile joaca un rol important in producerea de energie si, mai ales in stocarea acesteia in modul cel mai economic, densitatea calorica a acestora fiind cea mai mare dintre macronutrienti. Spre exemplu, prin arderea a 1 g de grasimi se elibereaza 9,3 kcal. lipidele intra in compozitia membranelor celulare, nucleului, tesutului nervos si hormonilor steroizi (cortizol, estrogeni, progesteron, testosteron).

Dintre acizii grasi, o importanta deosebita o au acizii polinesaturati omega 3 (AlA, DHA si EPA) si omega 6 (acidul linoleic si arahidonic), acizi esentiali pentru organis mul uman, pentru ca nu ii poate sintetiza de novo ci ii obtine din alimente. Acizii omega 3 scad nivelul trigliceridelor, riscul bolilor cardiovasculare, riscul de cancer, dilata vasele de sange, inhiba coagularea sangelui si au efect antidepresiv si antian xiogen. Acizii omega 6 au rol in pastrarea integritatii pielii, in cresterea armonioasa a corpului si in procesul nasterii prin inducerea unei bune he mostaze (oprirea sangerarii).

Un alt rol al grasimilor este de a transporta vitamine liposolubile: A, D, E si K. Cele mai importante grasimi pen tru organismul uman sunt trigliceridele, acizii grasi, fosfolipidele, colesterolul si fitosterolul (colesterol vegetal). Aportul zilnic recomandat Cantitatea zilnica de grasimi nu trebuie sa depaseasca 30% din aportul caloric total. Astfel, o persoana de 70 kg, sedentara, trebuie sa consume aproximativ 70 g lipide/zi. Dintre acestea, sub o treime trebuie sa fie acizi grasi saturati (de origine animala), o treime de acizi grasi mononesaturati (ex. acidul oleic din uleiul de masline) si o treime de catre acizi grasi polinesaturati (omega 3 si omega 6). In ceea ce priveste acizii grasi polinesaturati forma trans, exista recomandari conform carora aportul acestora trebuie sa fie sub 1% din totalul caloric zilnic si chiar zero.

Pentru persoanele cu diabet zaharat sau dislipidemii, aportul de acizi grasi saturati (de origine animala) trebuie sa fie sub 7% din aportul caloric zilnic, iar cantitatea de colesterol sa nu depaseasca 300 mg/zi. Surse alimentare de grasimi lipidele se gasesc in produsele de origine animala, in uleiuri si lac tate si aparent ascunse in: prajituri, creme, dulciuri si snacks-uri. Acizii grasi saturati se gasesc in grasimi animale in special, dar si in unt, ulei de cocos si unt de cacao. Acizii grasi mononesaturati se ga sesc in uleiul de masline, arahide, nuci si avocado. Acizii grasi omega 6 se gasesc in uleiul de floarea-soarelui, cereale, soia, porumb si seminte de bumbac. Acizii grasi omega 3 se gasesc in seminte de in, germeni de grau, ulei de soia, peste (scrumbie, somon si sardine). Galbenusul de ou, organe le (ficat, rinichi, creier), icrele, untul, lap tele, branza, carnea, unele fructe de mare si unele specii de pesti sunt surse importante de colesterol. Surse de acizi grasi trans sunt produsele din carne, dar cele mai semnificative sunt: margarina, produsele de patiserie, fast-food si prajite.

Consecintele aportului inadecvat Aportul crescut de acizi trans si de acizi grasi saturati duce la aparitia dislipidemiilor (grasimi crescute in sange) care se asociaza cu risc crescut de boli cardiovasculare: boala cardiac ischemica, infarct de miocard, accident vascular cerebral. Un consum de grasimi mai mare de 35% din ratia caloric se asociaza cu surplusul ponderal/obezitate. Din contra, un aport prea mic de grasimi duce la deficiente vitaminice si de acizi grasi esentiali, ce determina leziuni ale pielii, eczeme, inflamatii ale epiteliilor, scaderea imunitatii etc.

Dietele fara grasimi pot conduce la deces daca deficienta nutrientului nu este corectata.

Dr. IONELIA SOCOLIUC (CHIRU)




Comentarii

Lasa-ne comentariul tau