Acest site foloseste cookies. Prin navigarea pe acest site va exprimati acordul pentru folosirea acestora. Vezi mai multe detalii. [x]

O farmacie cum toate ar trebuisa fie

Hipotensiunea arterială trebuie atent monitorizată

07-05-2018

Spre deosebire de hipertensiune – valorile de tensiune arterială care depăşesc limita normală – tensiunea arterială scăzută (hipotensiunea) nu este considerată, în general, o problemă majoră. Însă, hipotensiunea severă – atunci când se înregistrează valori ale tensiunii ce scad brusc – poate conduce la tulburări cardiace grave și la insuficienta funcţionare a unor organe deoarece oxigenul și substanțele nutritive nu pot ajunge la acestea în mod optim.

Hipotensiunea arterială trebuie atent monitorizată


Atât timp cât o persoană nu se confruntă cu simptome neplăcute, tensiunea arterială scăzută nu reprezintă o problemă. Mai mult, această situaţie este considerată adesea un avantaj deoarece reduce riscul dezvoltării unei tensiuni arteriale periculoase. Însă, situaţia trebuie atent monitorizată.

Se recomandă ca tensiunea să fie măsurată cu un tensiometru validat, achiziţionat din surse sigure, preferabil de tipul celor care se fixează pe braţ, o operaţiune ce se poate face acasă, la farmacie sau la medicul de familie.

Manşeta dispozitivului ales trebuie să aibă dimensiunile corespunzătoare pentru adulţii cu greutate normală sau pentru persoanele obeze.

Marginea inferioară a manşetei se va poziţiona cu 2-3 cm mai sus de cot.

Pentru o evaluare corectă, măsurarea se face într-o atmosferă liniştită, lipsită de stres, la o temperatură plăcută. Anterior, timp de 30 de minute, persoana care îşi măsoară tensiunea nu trebuie să fi consumat cafea, alcool, ori substanţe sau medicamente care pot creşte tensiunea arterială (precum antiinflamatoare ori picături de nas contra răcelii) sau să fi fumat.

Înainte de operaţiune se merge la toaletă, apoi se ia o pauză de cel puţin cinci minute pentru ca organismul să se liniştească. În timpul măsurării nu se vorbeşte, nu se mişcă mâna ori degetele şi nici nu se încordează muşchii.

Dispozitivul afişează două valori în mmHG – de exemplu, 138 şi 89. Valoarea mai mare se numeşte tensiune arterială sistolică, iar valoarea mai mică se numeşte tensiune arterială diastolică.

Iniţial, se va face câte o măsurătoare la fiecare braţ. Se va selecta braţul cu tensiunea arterială sistolică cea mai mare şi ulterior se vor efectua restul măsurătorilor numai la acest braţ. Se vor efectua încă trei măsurători la braţul selectat, la interval de 1-3 minute, şi se vor nota.

Pentru monitorizarea tensiunii timp de 7 zile, se vor efectua două măsurători dimineaţa la interval de un minut între ele şi două măsurători seara la interval de un minut între ele, timp de o săptămână. Valorile se vor nota şi vor fi prezentate medicului pentru evaluare.

Valoarea normală a tensiunii arteriale este 140/90 milimetri coloană de mercur (mm/Hg).

Nivelurile de tensiune arterială pot fluctua cu până la 30 sau 40 mm/Hg în timpul zilei. Tensiunea arterială este cea mai mică în timpul somnului sau a odihnei. Activitatea fizică, nivelurile ridicate de stres și anxietatea determină creșterea tensiunii arteriale.

Tensiunea arterială trebuie să fie luată în circumstanțe similare de fiecare dată, astfel încât atunci când valorile sunt comparate, ele să reflecte aceeași stare de activitate fizică.

Un adult cu o valoare de tensiune de 90/60 mmHg sau mai mică poate fi considerat ca având hipotensiune arterială.

Multe persoane cu tensiune arterială scăzută nu prezintă simptome. În cazul altora, însă, pot interveni amețeli - un simptom comun - vedere neclară, piele rece, palidă, depresie, stare de leșin, greață, oboseală și slăbiciune, palpitaţii, respirație rapidă, superficială, sete.

Dacă hipotensiunea nu este severă și persoana în cauză nu prezintă alte afecţiuni, nu este necesar un tratament medicamentos.

În cazul în care tensiunea a scăzut brusc şi este semnificativ mai mică decât de obicei, aportul de sânge și oxigen la nivelul creierului și al altor organe vitale poate fi insuficient, iar pacientul necesită îngrijiri medicale.

Tensiunea arterială poate scădea din numeroase motive. Printre acestea se numără bradicardia sau frecvența cardiacă scăzută, tulburările cardiace, infarctul miocardic și insuficiența cardiacă.

De asemenea, o schimbare bruscă a posturii, cum ar fi ridicarea dintr-o poziție așezată, poate duce la o scădere a tensiunii arteriale, mai ales la vârstnici şi la diabetici. În acest caz, situaţia revine rapid la normal.

Nu trebuie uitat că, uneori, tensiunea arterială scade după o masă copioasă, şi această situaţie fiind mai frecventă la persoanele în vârstă, în special la cele cu hipertensiune arterială, diabet sau boala Parkinson. După masă, intestinele au nevoie de mai multă alimentare cu sânge pentru digestie şi, ca urmare, inima bate mai repede, iar vasele de sânge din alte zone ale corpului se îngustează pentru a menţine tensiunea arterială. Odată cu vârsta, acest proces devine mai puțin eficient.

Unele medicamente pot avea ca efect advers hipotensiunea. Aşadar, este important să se citească prospectul înainte de administrare, în special în cazul persoanelor care au în general valori mai mici de tensiune.

Anumite probleme hormonale pot cauza la rândul lor scăderea tensiunii arteriale. Glanda tiroidă produce și stochează hormoni care contribuie la controlul unui număr de funcții, inclusiv ritmul cardiac și tensiunea arterială. Glandele suprarenale reglează răspunsul la stres. Probleme care apar la nivelul oricăreia dintre aceste glande poate duce la hipotensiune.

Hipotensiunea mediată neuronal este un tip de tensiune arterială cauzată de transmiterea greşită a unor semnale între inimă şi creier, din cauze insuficient cunoscute, ce reduc tensiunea. Aceasta afectează în cea mai mare parte tinerii.

De asemenea, tensiunea arterială scade în timpul sarcinii deoarece sistemul circulator se extinde. Acest lucru este considerat normal şi poate rareori să provoace motive de îngrijorare.

Persoanele care, din diverse cauze, nu se alimentează suficient – în special cele cu anorexie nervoasă - au un ritm cardiac anormal de lent și tensiune arterială scăzută.

Hipotensiunea este asociată şi șocului, o stare ce pune viața în pericol. Sângerarea internă sau externă gravă determină scăderea volumului sanguin, ducând la hipotensiune arterială severă și potențial periculoasă și șoc hipovolemic. Arsurile grave pot duce, de asemenea, la șoc și hipotensiune.

Alte cauze ale hipotensiunii pot fi anafilaxia - o reacție alergică severă la unele substanțe, ce necesită îngrijiri medicale de urgenţă – acţiunea anumitor bacterii, deshidratarea prin diaree, vărsături, căldură extremă, diuretice administrate excesiv și efort fizic intens sau şocul hipovolemic – insuficienţa circulatorie acută ca urmare a diminuării rapide a volumului sangvin circulant.




Comentarii

Lasa-ne comentariul tau