Acest site foloseste cookies. Prin navigarea pe acest site va exprimati acordul pentru folosirea acestora. Vezi mai multe detalii. [x]

O farmacie cum toate ar trebuisa fie

Invata copilul sa socializeze!

01-08-2016

Copiii pe care ii avem sunt copii doriti, asteptati si, de multe ori, chiar mult asteptati de catre noi. Motivele pentru care ii vrem in viata noastra variaza, de la persoana la persoana sau de la cuplu la cuplu dar, in principal, ei sunt o incununare a iubirii pe care o poarta fiecare celuilalt. Sunt insa, oare, suficiente actul si dorinta aducerii lor pe lume sau suntem constienti de responsabilitatea uriasa ce ne asteapta: aceea de a-i invata sa fie oameni?

Invata copilul sa socializeze!


Copiii pe care ii avem sunt copii doriti, asteptati si, de multe ori, chiar mult asteptati de catre noi. Motivele pentru care ii vrem in viata noastra variaza, de la persoana la persoana sau de la cuplu la cuplu dar, in principal, ei sunt o incununare a iubirii pe care o poarta fiecare celuilalt. Sunt insa, oare, suficiente actul si dorinta aducerii lor pe lume sau suntem constienti de responsabilitatea uriasa ce ne asteapta: aceea de a-i invata sa fie oameni? Cati dintre noi nu cunosc povestea lui Mowgli, baietelul crescut de o familie de lupi si care, intr-un firesc "happy end", se intoarce in satul oamenilor?

Toti stim cat de fericit se simte alaturi de prietenii lui necuvantatori, cantand si vorbind cu toate animalele junglei. Printr-un simplu exercitiu de imaginatie ar trebui sa ne intrebam daca e posibil ca primii ani de viata ai unui pui de om sa decurga lin, fara nicio interventie umana, astfel incat el sa devina un adult sociabil si comunicativ. Numeroase studii si dovezi sustin ca imposibila prezenta sentimentelor, emotiilor si a comunicarii la copiii ignorati sau izolati si certifica, ca absolut necesar, rolul pe care il au semenii, in speta parintii, in primii ani de viata ai copilului.

El nu se naste sociabil sau prietenos, ci va deveni astfel doar daca ne punem amprenta asupra lui: noi suntem cei de la care va invata sa lege prietenii si sa isi doreasca relatii cu ceilalti. Cum invatam, practic, un copil sa socializeze, cum ii dezvoltam sociabilitatea?Raspunsul este extrem de simplu si, de altfel, la indemana oricui: doar atentie fata de orice incercare a copilului de a transmite ceva si raspunsuri emotionale adecvate din partea parintilor. Descifrati cu atentie starile lui si tentativele firave, la inceput, de a comunica si raspundeti cu blandete, aratandu-i cum sa fie bun si prietenos.

Cand manuta lui firava cauta, cu temere, mana mamei pentru ca ar vrea sa se joace cu alti copii, dar nu stie cum, incurajati-l sa mearga catre ei si totodata, aratati-i cum sa isi faca prieteni. Invatati-l sa imparta cu ceilalti, nu cedati micilor lui manifestari de posesivitate pe motiv de "incapatanare", invatati-l ce inseamna prietenia prin puterea exemplului, inconjurandu-va de persoane cu care sa impartiti acelasi spectru de emotii pozitive, aceeasi stare de bine pe care, ulterior, copilul o va imita.

Creati, pentru el, mici grupuri de joaca ce ii vor dezvolta aptitudinile sociale si, in special, nu il lipsiti niciodata de tovarasia copiilor de aceeasi varsta.Adultii din jurul sau nu pot inlocui emotiile pe care le trezeste prietenul de la "gradi" sau jocul "de-a v-ati ascunselea" din parc, cu prietenii. De multe ori, poate prea des in ultimul timp, auzim expresia "parintii sunt de vina". Parintii nostri..., noi ca parinti? Oricum ar fi, cercul vicios, daca exista, se poate intrerupe: in noi sta puterea sa fim exemple pentru ca micul nostru adult in devenire sa fie capabil sa traiasca cu si pentru oameni.

Psiholog Georgeta Popovici




Comentarii

Lasa-ne comentariul tau