Acest site foloseste cookies. Prin navigarea pe acest site va exprimati acordul pentru folosirea acestora. Vezi mai multe detalii. [x]

O farmacie cum toate ar trebuisa fie

Problema etnobotanicelor

11-12-2014

Denumirea de -etnobotanice-deriva de la -etnobotanica - stiinta care studiaza denumirile populare ale plantelor, dar intelesul termenului -etnobotanice- s-a indepartat de sensul originar, in prezent desemnand produse vegetale cu proprietati psihotrope, halucinogene, psihedelice (care altereaza perceptia realitatii). In Romania, sub denumirea de etnobotanice se comercializeaza atat plante uscate (o singura specie sau mai multe specii in amestec) aduse la diverse grade de maruntire, cat si extracte de plante obtinute prin procedee menite sa ridice concentratia principiilor active responsabile de efectele psihotrope.

Problema etnobotanicelor


Ce sunt etnobotanicele?

Denumirea de -etnobotanice- deriva de la etnobotanica - stiinta care studiaza denumirile populare ale plantelor, dar intelesul termenului -etnobotanice- s-a indepartat de sensul originar, in prezent desemnand produse vegetale cu proprietati psihotrope, halucinogene, psihedelice (care altereaza perceptia realitatii). In Romania, sub denumirea de etnobotanice se comercializeaza atat plante uscate (o singura specie sau mai multe specii in amestec) aduse la diverse grade de maruntire, cat si extracte de plante obtinute prin procedee menite sa ridice concentratia principiilor active responsabile de efectele psihotrope.

Pot fi procurate din asa-numitele: Spice Shop, Weedshop sau Magazine de vise, unde adeseori sunt comercializate sub forme de prezentare si denumiri false (odorizante de camera, odorizante auto, ingrasaminte etc.). Uneori pe ambalajele lor apar false instructiuni de utilizare, inclusiv recomandarea de a nu fi ingerate, dar atat vanzatorii, cat si clientii -cunoscatori- stiu ca este vorba despre produse destinate consumului cel mai adesea pe care orala sau uneori prin fumat, in scopul inducerii unei stari psihice particulare. In Romania se comercializeaza etnobotanice care cel mai adesea contin extracte sau parti ale urmatoarelor ciuperci sau plante superioare: Amanita muscaria, Amanita pantherina, Argyreia sp., Mitragyna speciosa, Nymphaea caerulea, Psilocybe sp., Salvia divinorum, Tabernanthe iboga, Turbina corymbosa, Lophophora williamsii, Catha edulis si, bineinteles, cea mai longeviva si incontestabila vedeta a plantelor psihotrope - Cannabis sativa subsp. indica (marijuana).

Am mentionat in mod expres si marijuana, deoarece, desi cultivarea si consumul marijuanei sunt interzise prin lege de ani de zile, imaginile prezentate de posturile TV referitoare la magazinele de vise au aratat ca in Romania este probabil ca marijuana sa fi fost comercializata sub denumirile ei echivalente (bhang, skunk, sinsemilla, ganja, kief), dar asupra marijuanei vom reveni intr-un articol viitor.

Care sunt riscurile? Teoretic, etnobotanicele ar trebui sa contina doar produse vegetale, dar gravitatea efectelor pe care le produc a ridicat problema posibilei impregnari cu diverse droguri sintetice, menite sa potenteze efectele psihotrope, inclusiv droguri cu potential ridicat de a induce dependenta, precum derivatii de amfetamina, cocaina si heroina. De fapt, aceasta este marea problema a etnobotanicelor: pana sa fie supuse analizelor de laborator, nu se stie niciodata exact ce principii active si ce adaosuri chimice contin si in ce cantitate.

Acest -truc- face ca aceste produse sa prezinte un real pericol nu numai pentru consumatorii inraiti, ci si pentru consumatorii ocazionali, deoarece este un mod de a transforma un consumator ocazional sau un simplu adolescent curios intr-un dependent de droguri, dincolo de vointa lui si intentiile lui initiale. Imaginati-va urmatoarea situatie: un adolescent constient de riscurile drogurilor puternice refuza consumul acestora, dar este tentat sa experimenteze drogurile usoare, fie sub influenta anturajului, fie chiar din simpla curiozitate. Intentia lui nu este de a deveni un consumator regulat de droguri si in nici un caz de a deveni dependent de droguri.

El este convins ca, utilizand doar ocazional droguri usoare, va pastra controlul asupra situatiei si va fi in masura sa nu treaca dincolo de limita utilizarii in scopuri recreationale a acestor droguri (-fac ce vreau, dar stiu ce fac-). Evident, el va refuza sa cumpere droguri puternice si scumpe si isi procura etnobotanice, cunoscute ca facand parte din grupa -drogurilor usoare-. Dar pentru un distribuitor de droguri un client care cumpara rar si ieftin nu este un client rentabil. Interesul distribuitorului este sa-l determine pe client sa cumpere din ce in ce mai frecvent si din ce in ce mai scump, adica sa devina un consumator inrait de droguri, o persoana dependenta de droguri.

Care ar fi solutia ca un tanar sanatos si capabil sa se controleze sa fie transformat intr-un drogat care ar face orice pentru a-si mai procura inca o doza? Cel mai simplu ar fi sa-i oferi mai mult decat cere: daca el doreste un drog pur vegetal slab, care sa nu dea dependenta, dar primeste un produs vegetal impregnat cu droguri de sinteza, desi eticheta produsului garanteaza provenienta 100% vegetala a drogului, tanarul nostru a facut deja, in mod inconstient, primul pas spre dependenta de droguri puternice. Este prima doza de drog major, achizitionata la pret de drog usor, adica sub valoarea drogului major respectiv (un fel de sinistra promotie), dar care va deschide calea dependentei si degradarii psihice si fizice a consumatorului respectiv.

Odata ajuns in organism, drogul major administrat fara instiintarea clientului (care nu stie ca de fapt a cumparat ceva mai puternic si mai periculos decat a avut intentia) va incepe sa-si produca efectele farmacologice specifice, a caror finalitate este dependenta de droguri puternice, iar totul devine doar o chestiune de timp. Adolescentul nostru va simti nevoia sa cumpere din ce in ce mai frecvent, sa creasca ritmul de administrare si doza, iar la un moment dat va cere vanzatorului ceva mai puternic si (evident) mai scump, alunecand astfel din ce in ce mai adanc in spirala dependentei si degradarii psihice si fizice. Iar distribuitorul va castiga financiar din ce in ce mai mult, direct proportional cu nevoia de drog si degradarea clientului sau.

Este echivalentul unei crime facute cu sange rece, sunt bani castigati prin distrugerea intentionata (si adeseori definitiva) a altor persoane (cu toate implicatiile sociale), pornind de la specularea initiala a unei simple curiozitati sau a unui simplu moment de slabiciune.

Ce efecte produc?

Chiar si neimpregnate cu adaosuri chimice, etnobotanicele au propriile lor efecte, care pot varia de la individ la individ, in functie de doza si de terenul psihic al fiecaruia: euforie (inlocuita uneori in mod aparent paradoxal de disforie), confuzie, incoordonare motorie, depersonalizare si halucinatii, care pot fi vizuale, auditive sau tactile. Utilizarea lor repetata este nociva prin modificarile pe care le produc in structurile organismului si in modul lui de functionare (aceste modificari se produc ca o reactie de raspuns a organismului fata de substantele cu care este intoxicat si nu pot fi evitate).

In cazurile grave, se poate ajunge la modificari ireversibile sau doar partial reversibile, care vizeaza intregul organism si in special sistemul nervos central, aparatul cardiovascular, aparatul respirator si tractul digestiv. Consumul indelungat produce dependenta psihica (necesitatea stringenta de a administra drogul periodic sau continuu, pentru a obtine o stare aparent placuta), dependenta fizica (necesitatea de a folosi drogul pentru a evita tulburarile care apar la intreruperea administrarii), toleranta (nevoia de a folosi doze din ce in ce mai mari pentru a obtine un anumit efect) si sindrom de abstinenta la intreruperea administrarii (caracterizat prin simptome opuse efectelor produse de drog).

Unde ne putem adresa?

Tratarea dependentei necesita internarea in unitati specializate din spitalele de psihiatrie, unde terapia medicamentoasa este combinata cu psihoterapia. De multe ori insa, in ciuda eforturilor depuse de echipa de medici si psihologi, recaderile sunt frecvente (multi pacienti reiau consumul imediat dupa iesirea din spital), astfel incat a vorbi despre -vindecare- in asemenea situatii este adeseori o utopie. La modul real, tratamentul este facut in speranta ca pacientul va prelungi cat mai mult perioadele in care nu consuma droguri, iar consumul va deveni din ce in ce mai rar si mai redus cantitativ.

Cazurile de reabilitare totala sunt extrem de rare. Pentru cei interesati, in Bucuresti ar putea fi utile urmatoarele adrese: Spitalul Alexandru Obregia - Sectia XVI Sos. Berceni nr. 10-12, sect. 4, Bucuresti Tel : 021.334.49.73 int. 465, 334.35.32 Spitalul Alexandru Obregia - Sectia XVII Sos. Berceni nr. 10-12, sect. 4, Bucuresti Tel : 021.334.49.73 int. 490. Centrul de Evaluare si Tratament a Toxicodependentilor pentru Tineri -Sf. Stelian Str. ing. Cristian Pascal, nr. 25-27, sector 6, Bucuresti Tel, fax.: 021/315.49.61 Infoline: 021/314.44.75 (intre 08:00-15:00) Spitalul Clinic de Urgenta Floreasca - Sectia Toxicologie Calea Floreasca nr. 8, sect. 1, Bucuresti Tel: 021.230.01.06, int. 291, 021.230.80.00 Spitalul Alexandru Obregia - Sectia de Neuropsihiatrie Infantila Sos. Berceni nr. 10-12, sect. 4, Bucuresti Tel: 021.334.51.75 int. 364. Spitalul Clinic de Copii Grigore Alexandrescu - Sectia Toxicologie Bd. Iancu de Hunedoara nr. 30 - 32, sect. 1 Bucuresti Tel: 021.210.61.83, 021.210.62.82

Exista si centre pentru tratamentul in ambulator (fara internare): Laboratorul de sanatate mintala sector 4 Adresa: Strada Argelesu nr 8 Tel: 021- 4502 102, 021- 4501 805 Spitalul de psihiatrie Titan (laboratorul de sanatate mintala) Bd. Nicolae Grigorescu nr. 41, Sector 3 Tel: 021/340.03.35 int 159, 175 Servicii gratuite : tratament de substitutie cu metadona si suport psihologic de specialitate Exista de asemenea si un centru pentru monitorizarea postcura si reabilitare psihosociala: Spitalul de Psihiatrie Balaceanca, Sectia 4 psihiatrie - Centrul Postcura toxicomani Localitatea Cernica, Ilfov Tel: 021/255.14.11, 021.255.24.00.

Dr. Farm. Cristina Stefania Fodorea




Comentarii

Lasa-ne comentariul tau