Acest site foloseste cookies. Prin navigarea pe acest site va exprimati acordul pentru folosirea acestora. Vezi mai multe detalii. [x]

O farmacie cum toate ar trebuisa fie

Profilaxia puseelor de gastrita

24-11-2014

Printre cel mai frecvent intalnite afectiuni ale stomacului, gastrita este semnalata deopotriva la adolescenti, persoane mature si varstnici. Din motive neelucidate pana in prezent, simptomele devin mai suparatoare in anotimpurile de trecere, precum cel in care tocmai am intrat. Respectarea catorva reguli privind igiena alimentara si stilul viata poate ajuta substantial la prevenirea crizelor specifice.

Profilaxia puseelor de gastrita

Printre cel mai frecvent intalnite afectiuni ale stomacului, gastrita este semnalata deopotriva la adolescenti, persoane mature si varstnici. Din motive neelucidate pana in prezent, simptomele devin mai suparatoare in anotimpurile de trecere, precum cel in care tocmai am intrat. Respectarea catorva reguli privind igiena alimentara si stilul viata poate ajuta substantial la prevenirea crizelor specifice.

O dieta inadecvata atat calitativ, cat si cantitativ, consumul exagerat de alcool, fumatul, abuzul de condimente picante si/sau iuti, mancatul in graba ori la ore nepotrivite, administrarea incorecta a anumitor medicamente si, nu in ultimul rand, stresul sunt principalii vinovati de iritarea mucoasei stomacului si de aparitia gastritei. Intalnita preponderent la tineri (dar si la alte grupe de varsta), afectiunea imbraca doua forme: acuta si cronica.
Primul tip are de obicei o manifestare de scurta durata, cu tendinta rapida spre vindecare dupa administrarea trataímentului adecvat sau, uneori, doar dupa corectarea factorilor generatori. Din punct de vedere clinic, se caracterizeaza prin dureri mai mult sau mai putin violente in zona
substernala (capul pieptului), arsuri epigastrice (pirozis), greturi si varsaturi, eructatii acide, lipsa poftei de mancare etc. Neglijarea afectiunii duce la cronicizare, posibil chiar la complicatii severe, dintre care cea mai de temut este hemoragia mucoasei gastrice. Forma agravata este, de multe ori, nemanifesta, leziunile stomacale fiind descoperite intamplator. De altfel, cercetari medicale desfasurate independent au aratat ca numai o treime dintre adulti au o mucoasa gastrica absolut normala, 100% sanatoasa, restul prezentand semne de gastrita.

Diagnostic si tratament

Pentru stabilirea fara dubiu a diagnosticului de gastrita sunt adesea necesare investigatii paraclinice laborioase: endoscopie, examen histopatologic sau analiza bacteriologica a mucoasei gastrice (atunci cand se suspecteaza ca la originea leziunilor ar putea sta infectia cu Helicobacter pylori).
Terapia se stabileste in functie de etiologia bolii. Astfel, in cazul unei gastrite date de o hipersecretie de acid clorhidric, se folosesc antiacide (amestecuri de substante alcaline, cu rol in neutralizarea sucurilor digestive in exces), pansamente gastrice, antisecretorii etc. Daca originea este bacteriana, medicul va prescrie o schema terapeutica de eradicare a infectiei, cel mai adesea amoxicilina asociata cu metronidazol. Indiferent de formula medicamentoasa adoptata, regimul alimentar de crutare si eliminarea factorilor inflamatori sunt doua masuri obligatorii in combaterea gastritelor.

Si medicamentele pot leza stomacul

Potrivit statisticilor, 20-40% dintre persoanele care iau prea frecvent sau un timp prea indelungat anumite medicamente, mai ales din clasa antiinflamatoarelor, dezvolta forme mai mult sau mai putin severe de gastrita. Mai des incriminate in acest sens sunt aspirina, paracetamolul, ibuprofenul, indometacinul, diclofenacul etc. Anual, milioane de indivizi sunt spitalizati intrucat abuzul de astfel de produse farmaceutice i-a imbolnavit. In intreaga lume, se estimeaza ca 40 de oameni mor zilnic din cauza utilizarii improprii a antiinflamatoarelor.
Gastritele medicamentoase sunt boli severe prin ele insele, dar si prin complicatiile pe care le pot genera: hemoragii digestive (intalnite la 10-30% din numarul total de pacienti), perforatii gastrice, necroze intestinale, anemii severe si chiar malignizarea, cancerizarea, leziunilor.

Masuri cu rol preventiv

Luati mesele principale, pe cat se poate, la aceleasi ore zi de zi.
Evitati ca, in timp ce mancati, sa va enervati, sa discutati in contradictoriu, sa cititi, sa priviti la televizor etc.
Mestecati indelung alimentele, pentru a usura digestia.
Nu va supraincarcati stomacul: mai bine consumati portii mici si mai numeroase (patru-cinci mese pe zi).
Renuntati la fumat sau macar reduceti numarul tigarilor.
Nu exagerati cu alcoolul si fiti ponderati in privinta bauturilor care contin cofeina. Nu consumati alimente prea reci ori fierbinti.
Nu abuzati de condimente puternice si reduceti cantitativ aportul de leguminoase precum fasolea, mazarea, ceapa uscata, usturoiul.
Mancati paine uscata, carne de vita, de vitel sau de pasare, peste slab, lactate degresate, telemea desarata, chefir, iaurt, supe de legume etc.
Evitati, mai ales in perioadele cand problemele digestive sunt acute, conservele, preparatele cu rantasuri, maioneza, carnea grasa, mezelurile, dulciurile concentrate, ouale fierte tari.
Nu beti apa in timpul mesei.
Evitati efortul fizic exagerat.

Vegetale pentru usurarea simptomelor

O serie de vegetale constituie reali aliati contra gastritei, ajutand la cicatrizarea leziunilor si la atenuarea manifestarilor specifice.
Sucul de cocos. Este excelent pentru calmarea durerilor si reducerea disconfortului provocat de pirozis. De asemenea, determina relaxarea stomacului si asigura organismului o doza importanta din vitaminele si mineralele de care are nevoie pentru a functiona corespunzator. La cel mai mic semnal de alarma, beti exclusiv lapte de cocos timp de o zi.
Orezul. Are efect de pansament pentru stomacul bolnav. Este indicat mai ales in gastritele acute, preparat sub forma de terci (fiert in apa), cate o ceasca de doua ori pe zi.
Cartofii. Sucul de cartofi cruzi este in general un excelent cicatrizant, util deopotriva pentru leziunile caracteristice gastritei. Doza recomandata este de cate o jumatate de cana de extract proaspat de doua-trei ori pe zi, cu circa o ora inainte de mesele principale.
Galbenelele. Se folosesc sub forma de infuzie, dintr-o lingura de planta uscata la 250 ml de apa clocotita. Se acopera vasul pentru zece minute, se strecoara. Se bea cate o cana de doua ori pe zi.



Comentarii

Lasa-ne comentariul tau