Acest site foloseste cookies. Prin navigarea pe acest site va exprimati acordul pentru folosirea acestora. Vezi mai multe detalii. [x]

O farmacie cum toate ar trebuisa fie

Somnul si insomniile

04-12-2014

Somnul poate fi definit ca o abolire a starii de constienta, fiind singura modalitate prin care se asigura odihna intregului corp, precum si o protectie si o buna functionare a creierului, avand in vedere ca procesele reparatorii si regenerative sunt maxime in timpul somnului. Daca in copilarie, unui nou-nascut ii sunt necesare aproximativ 20 de ore de somn, odata cu maturarea sistemului nervos, are loc reglarea ciclului somn-veghe, rezultand o necessitate medie de somn de 6-8 ore pe zi. In reglarea ciclului somn veghe sunt implicate melatonina si serotonina pentru somnul lent si adormire, respectiv noradrenalina si dopamina in ceea ce priveste trezirea.

Somnul si insomniile


Somnul poate fi definit ca o abolire a starii de constienta, fiind singura modalitate prin care se asigura odihna intregului corp, precum si o protectie si o buna functionare a creierului, avand in vedere ca procesele reparatorii si regenerative sunt maxime in timpul somnului. Daca in copilarie, unui nou-nascut ii sunt necesare aproximativ 20 de ore de somn, odata cu maturarea sistemului nervos, are loc reglarea ciclului somn-veghe, rezultand o necessitate medie de somn de 6-8 ore pe zi. In reglarea ciclului somn veghe sunt implicate melatonina si serotonina pentru somnul lent si adormire, respectiv noradrenalina si dopamina in ceea ce priveste trezirea.

Intr-o singura zi, inima noastra bate de 100.000 de ori, iar sangele parcurge 30 de milioane de kilometri de artere, capilare si vene, rostim aproximativ 40.000 de cuvinte, respiram de circa 20.000 de ori, mobilizam grupele musculare majore de 750 de ori si punem in lucru circa 14 milioane de celule nervoase, deci este chiar necesar sa ne odihnim. Somnul este de doua tipuri, care se repeta ciclic:

1. Somnul fara vise (se mai numeste somn fara miscari oculare rapide), relaxeaza si odihneste muschii si corpul in general. In cursul lui, se produce o scadere a temperaturii corporale, a tensiunii arteriale, a pulsului si a frecventei respiratorii.

2. Somnul cu vise (se mai numeste somn cu miscari ocular rapide) se caracterizeaza prin tresariri si contractii musculare rapide, inclusiv ale muschilor globilor oculari, care alterneaza cu perioade de relaxare; pulsul si tensiunea arteriala, pot prezenta variatii.

Ritmul circadian normal Printre persoanele cu ritmuri circadiene normale se afla atat cele care prefera sa se culce devreme si sa se trezeasca la prima ora, cat si persoanele ce prefera sa adoarma si sa se trezeasca tarziu. Indiferent de situatie, aceste persoane: se pot trezi la timp pentru ce au de facut dimineata sau se pot culca la timp pentru a se putea trezi a doua zi dupa un somn complet; se pot culca sau trezi la aceeasi ora zilnic, daca isi propun asta; vor putea, daca urmeaza o noua rutina ce necesita trezirea mai devreme decat de obicei, sa adoarma mai de vreme cu cateva ore, in cateva zile. Dereglari ale ritmului circadian al somnului: Dereglarea cauzata de fusul orar, ce afecteaza persoanele ce calatoresc traversand fusuri orare. DSPS (Sindromul Fazei de Somn Intarziata): Persoanele adorm noaptea la cateva ore dupa miezul noptii si au dificultati cu trezirea dimineata. ASPS (Sindromul Fazei de Somn Inaintata): Persoanele adorm de obicei seara devreme si se trezesc dimineata devreme. Sindromul Non-24: Persoanele care adorm in fiecare seara tot mai tarziu si se trezesc dimineata tot mai tarziu, ca si cum pentru acestia ziua ar avea mai mult de 24 de ore. Modelul neregulat de adormire-trezire se prezinta ca perioade de somn neregulate, la ore imprecise, dupa tipare necunoscute. Persoanele ce sufera de aceasta dereglare se trezesc des in timpul noptii sau adorm des in timpul zilei, pentru perioade scurte.

In cursul vietii adulte, un om poate dezvolta oricand o tulburare de somn, care poate afecta atentia, memoria, determinand scaderea randamentul util al individului (de la scaderea randamentului la serviciu, pana la scaderea randamentului pentru activitatile casnice) si poate duce, intr-un final, la o degradare a starii de sanatate. In Romania, peste 20% din populatie sufera de tulburari ale somnului.

Sexul feminin, varsta inaintata, tulburarile medicale si mentale, precum si abuzul de substante(alcool, droguri) se asociaza cu prevalenta crescuta a tulburarilor de somn. Tulburarile somnului pot fi de ordin cantitativ (insomnii, hipersomnii) si de ordin calitativ (parasomnii).

REGULI PENTRU UN SOMN ODIHNITOR

Mentinerea unor conditii confortabile de somn (pat confortabil, aerisirea camerei cu 30 de minute inainte de a adormi, aromoterapia, haine confortabile etc.). Intreruperea medicamentelor/alimentelor care con tin substante ce actioneaza asupra sistemului nervos central (cafea, ciocolata, cola, bauturi energizante etc.). Trezirea la aceeasi ora in fiecare zi si evitarea somnului din timpul zilei. Evitarea stimularii in cursul serii, efectuarea de plimbari lungi de 40-60 de minute, inlocuirea privitului la televizor cu ascultarea radioului (muzica relaxanta), cu lecturi relaxante. Mese la ore regulate si evitarea meselor abundente in apropierea orei de culcare. Adoptarea unui program de exercitii fizice zilnice, dimineata. Bai fierbinti, timp de 20 de minute, cu efect de relaxare musculara. Practicarea unor rutine de relaxare: relaxarea musculara progresiva, meditatia. Dr. Alexandra Barjoveanu




Comentarii

Lasa-ne comentariul tau