Acest site foloseste cookies. Prin navigarea pe acest site va exprimati acordul pentru folosirea acestora. Vezi mai multe detalii. [x]

O farmacie cum toate ar trebuisa fie

Stresul netratat, un pericol la adresa sănătăţii întregului organism

26-07-2018

Incapacitatea organismului de a răspunde în mod optim stimulilor emoţionali sau fizici care îl asaltează, stare ce afectează în timp comportamentul, gândirea, emoţiile dar şi sănătatea, este denumită, generic, stres.

Stresul netratat, un pericol la adresa sănătăţii întregului organism


Supranumit ”boala secolului XXI”, stresul poate avea cosecinţe grave asupra sănătăţii fizice şi psihice şi se poate instala pe nesimţite. De multe ori, persoana afectată nu îşi dă seama că suferă de stres abia atunci când încep să apară simptome precum iritabilitate, tensiune musculară, dificultate de concentrare, epuizare şi creşterea ritmului cardiac. În cazurile extreme pot surveni hemoragii, dureri cronice ale gâtului sau spatelui, tremor şi leşin.

De asemenea, în timp, stresul poate fi cauza multor boli printre care se numără afecţiuni cardiace, dar şi diabet, obezitate, migrene, ulcer, astm, psoriazis sau disfuncţii sexuale.

Nu trebuie neglijat nici faptul că acest fenomen perturbă echilibrul hormonal şi afectează imunitatea organismului.

Conform unui studiu realizat recent la Universitatea Reykjavik din Islanda şi publicat în Journal of the American Medical Association, stresul intens poate creşte riscul de a dezvolta boli autoimune. În cazul acestora sistemul imunitar perturbat din diverse motive se întoarce împotriva propriului corp atacând celulele sănătoase.

În urma comparaţiei dintre un grup de peste 106.000 persoane diagnosticate cu tulburare acută de stres şi un alt grup alcătuit din peste un milion de indivizi care nu sufereau de această problemă, oamenii de ştiinţă au ajuns la concluzia că stresul este asociat cu un risc cu 36% mai mare de apariţie a 41 de afecţiuni autoimune, precum artrita reumatoidă, psoriazisul, boala Crohn sau boala celiacă.

În plus, stresul poate agrava sau declanşa afecţiuni digestive, cardiace, metabolice (bulimia sau anorexia), hepatice sau ginecologice (pierderea sarcinilor, tulburări menstruale), dar şi psihice (se poate ajunge de la stări de apatie, de dezinteres, până la forme severe de depresie).

Stresul se manifestă în mai multe faze: de alarmă, de adaptare şi de epuizare.

În faza de alarmă, persoana afectată realizează că are la orizont o provocare şi se mobilizează pentru a-i face faţă.

Faza de adaptare presupune gestionarea factorilor suprasolicitanţi.

A treia fază intervine când starea de tensiune se prelungeşte şi intervin alte elemente cumulate, iar adaptarea durează prea mult şi apare epuizarea.

Semnele de epuizare cauzată de stres pot fi benefice, constituind un semnal de alarmă că ceva nu este în regulă, însă ignorarea lor poate duce la boli grave sau pierderi dramatice (a locului de muncă ori a partenerului de viaţă, spre exemplu).

Cel mai dificil simptom al stresului este anxietatea. Aceasta se manifestă printr-o stare de îngrijorare, care se manifestă uneori fără un motiv aparent, teamă, lipsa încrederii în capacităţile personale şi blocaje ce afectează concentrarea, memoria şi odihna.

Atenţie! În cazul în care modificarea stării emoţionale este constantă şi durează câteva săptămâni sau luni, acesta este un semnal de alarmă. De asemenea, este îngrijorător dacă se manifestă starea de oboseală fizică prelungită, dificultăţi de adormire, treziri peste noapte şi somn superficial, neodihnitor.

Cazurile mai grave sunt cele de stres cronic, în care cel afectat s-a obişnuit cu starea de oboseală, cu lipsa de chef de viaţă şi cu insomniile şi ajunge să le considere normale. O astfel de persoană ignoră toate semnalele de alarmă pentru a-şi duce la bun sfârşit obiectivele şi se expune astfel la boli grave.

Stresul este vindecabil, iar primul pas este conştientizarea problemei încă de la primele semne şi suspendarea temporară a activităţilor obişnuite, indiferent de situaţie, pentru o perioadă de odihnă binevenită, însoţită de adoptarea unui stil de viaţă sănătos.

În cazul în care simptomele nu dispar după o perioadă de odihnă se recomandă vizita la medicul generalist deoarece simptome precum palpitaţii, tahicardie, insomii sau stări de leşin pot fi paravanul altor probleme.

Tratarea urgentă a tulburărilor de stres poate contribui la reducerea riscului de apariţie a simptomelor neplăcute şi a bolilor şi poate fi realizată prin mai multe tratamente, bazate atât pe medicamente cât şi pe tehnici cognitiv comportamentale, cu eficacitate dovedită.




Comentarii

Lasa-ne comentariul tau