Acest site foloseste cookies. Prin navigarea pe acest site va exprimati acordul pentru folosirea acestora. Vezi mai multe detalii. [x]

O farmacie cum toate ar trebuisa fie

Suplimente alimentare ce intensifica bronzul

24-11-2014

Pentru a beneficia de un bronz uniform si durabil, de o nuanta aramie cu adevarat speciala, pentru a evita suparatoarele arsuri cutanate si neplacutele descuamari, ca regula generala, cu minimum o luna inainte de sejurul la malul marii, pe toata perioada acestuia si chiar doua saptamani dupa vacanta, ar trebui sa luati suplimente cu vitaminele A, E si PP, precum si cu zinc si seleniu.

Suplimente alimentare ce intensifica bronzul

Pentru a beneficia de un bronz uniform si durabil, de o nuanta aramie cu adevarat speciala, pentru a evita suparatoarele arsuri cutanate si neplacutele descuamari, ca regula generala, cu minimum o luna inainte de sejurul la malul marii, pe toata perioada acestuia si chiar doua saptamani dupa vacanta, ar trebui sa luati suplimente cu vitaminele A, E si PP, precum si cu zinc si seleniu.

Vitamina A

Vedeta de necontestat a sanatatii pielii, vitamina A (A1 - retinol; A2 - dehidroretinol) nu exista ca atare in alimente. In schimb, acestea contin provitamina A, care se gaseste in sursele de origine animala (ficat, peste gras, lapte, galbenus, smantana, unt, branzeturi), sau betacaroten, de provenienta vegetala. Organismul este cel care converteste substantele in retinol liposolubil. Forma preferabila este betacarotenul care are o puternica actiune antioxidanta si care, prin lupta pe care o duce impotriva radicalilor liberi, poate preveni afectiuni grave. Doza aditionala cotidiana recomandata (din suplimente alimentare) pentru vitamina A este de 5000 UI (unitati internationale), echivalentul a trei miligrame de betacaroten. Atentie: un aport prea mare de retinol (nu si de betacaroten) din complemente dietetice, peste 25.000 UI pe zi, poate fi toxic! Adesea, primii mentionati la capitolul surse naturale de betacaroten sunt morcovii. Ei contin din belsug pigmentul care le confera culoarea specifica. Dar exista si alte surse vegetale de incredere, de sezon, ieftine, accesibile oricui: caisele, sparanghelul, varza, broccoliul, ardeii grasi, in special cei rosii, dovleacul, portocalele etc. Pe langa faptul ca vitamina A ajuta la mentinerea sanatatii pielii si mucoaselor (contribuie la repararea celulelor agresate de razele UV), asigura vigurozitatea danturii, a vederii (influenteaza in sens pozitiv adaptarea oculara la intuneric si lumina), fiind in aceeasi masura importanta pentru tesuturile moi ca si pentru sistemul osos. De asemenea, are o functie majora in optimizarea imunitatii si a capacitatii reproductive. Potrivit unor experti, retinolul ar putea trata cu succes glaucomul, o boala constand in cresterea tensiunii oculare, care poate duce la orbire.

Vitamina PP

Numita si vitamina B3 sau niacina, acest element este alcatuit din acid nicotinic si niacinamida. Primul se gaseste in alimente, iar a doua substanta este convertita in organism dintr-un aminoacid numit triptofan. La "fabricarea" ei intervin alte vitamine din complexul B, cum ar fi tiamina, riboflavina, piridoxina (vitamina B6) si biotina (vitamina B8). Doza zilnica optima este de 15 mg pentru femei (in perioada lactatiei, gravidele au nevoie de 16 mg) si de 19 mg pentru barbati. Un studiu recent a relevat o incidenta sporita si o gravitate mai mare a arsurilor pielii cauzate de expunerea la soare la persoanele cu deficit de vitamina PP fata de cele care nu aveau o astfel de carenta. Niacina imbunatateste, de asemenea, circulatia sanguina periferica, prin dilatarea vaselor superficiale, transforma glucidele in energie, asigura protectie antioxidanta (impotriva radicalilor liberi), scade nivelul colesterolului si al trigliceíridelor, ajuta la digestie, sustine buna functionare a sistemului nervos si a unor hormoni sexuali. Dintre sursele naturale de niacina sunt de mentionat: broccoliul, morcovii, cartofii, rosiile, cerealele integrale, ficatul de vita, pieptul de pui si de curcan, pestele oceanic (ton), arahidele.

Vitamina E

Vitamina E este un puternic antioxidant, incetinind procesul de degradare celulara, in special cutanata. Dar rolul acestui element nu este doar de a lupta contra agresiunii radicalilor liberi. Inlesneste totodata detoxificarea organismului, prelungeste viata globulelor rosii si contribuie la buna functionare a aparatului reproducator. E bine de stiut ca poluarea atmosferica determina o nevoie crescuta de vitamina E. Necesarul cotidian se situeaza, in functie de varsta, intre 3 si 15 mg.

Pentru copiii mai mici de un an, e nevoie de 3 mg pe zi. Celor pana in trei ani le sunt de ajuns 3 mg. De la patru ani pana la adolescent, cerinta creste la 10-15 mg. Adultii au un necesar de 12-15 mg (maximul se recomanda femeilor insarcinate sau care alapteaza). Aceasta doza, in cazul in care nu se iau suplimente cu vitamina E, poate fi furnizata de: cinci galbesínusuri sau o lingurita de ulei de germeni de grau sau un pumn de migdale sau trei bulbi de fenicul sau patru kiwi sau doua boluri cu frunze de spanac sau cinci pahare cu lapte de soia sau trei portii de cereale integrale sau trei linguri de ulei de floarea-soarelui.

Zinc

Un studiu publicat in Buletinul Academiei Dermatologilor din SUA arata ca semintele de dovleac, consumate la modul cotidian sub forma cruda (cam doua lingurite de miezuri), pot contribui intr-o masura semnificativa la neutralizarea efectelor agresive ale soarelui la nivelul epidermei. Totodata, un aport insemnat de astfel de oleaginoase ar scadea riscul acneei.

Dupa cum probabil ati ghicit, aceste seminte sunt printre cele mai bogate surse de zinc. Mineralul este si unul dintre cei mai puternici antioxidanti si parte esentiala a unei enzime organice care contribuie la prevenirea cancerului, inclusiv a celui cauzat de expunerea excesiva la soare (melanom). Asigura, de asemenea, elasticitatea epidermei, stimuleaza producerea celulelor cerebrale si a celor cu rol in apararea organismului, micsoreaza impactul negativ pe care unii factori (poluanti industriali, substante toxice din apa si alimente etc.) il au asupra sistemului imunitar. Dereglarea metabolismului zincului constituie principala cauza a aparitiei diabetului zaharat. Din cercetari efectuate recent a rezultat ca necesarul zilnic de zinc ar fi de 15-25 mg, si nu de 8-10 mg, cum se recomanda pana acum. De mentionat si ca mineralul influenteaza nivelul de vitamina A din organism si cantitatea in care aceasta este eliberata de ficat. Alte alimentele bune furnizoare de zinc sunt: carnea macra, ficatul, drojdia de bere (una-doua lingurite pe zi, in cure de scurta durata; daca se face abuz, poate aparea sterilitatea, sugereaza unii specialisti), ouale, cerealele imbogatite (grau, ovaz, orz) si fructele de mare (in special stridiile).

Seleniu

S-a dovedit ca seleniul protejeaaza impotriva dermatitelor si formelor de cancer de piele favorizate de expunerea abuziva la ultraviolete (UV). Reduce inflamaímatiile si leziunile pielii, previne aparitia veziculelor si pigmentarea cutanata. Aportul zilnic indicat de normele internationale este de pana la 200 mcg (micrograme) de seleniu ca supliment alimentar, asa oferind o protectie eficienta impotriva razelor solare. Un experiment facut de niponi a sugerat ca efectele seleniului in ce priveste scaderea riscului de arsuri solare este amplificat daca este administrat pe cale orala in asociere cu L-metionina (sub forma L-selenometionina).

S-a mai observat ca seleniul, vitamina E si vitamina A actioneaza sinergic, lucru valabil mai ales in cazul barbatilor fumatori. Mineralul poate fi procurat din cereale integrale, fructe de mare, usturoi si oua.



Comentarii

Lasa-ne comentariul tau